Crupina vulgaris

À prupositu di Wikipedia
Crupina vulgaris
Crupina vulgaris
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Asterales
Famiglia Asteraceae
Genaru Crupina
Nomu binuminali
Crupina vulgaris
Carl Linnaeus, 1753

Crupina vulgaris hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di l'Asteraceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Crupina vulgaris hè una pianta arbacea annuali appartinendu à a famiglia di l'Asteraceae. Si caratterizeghja da u so picciolu rittu, pudendu aghjunghja un'altezza da 30 à 100 centimi. I so fogli sò alterni, lanceulati è appena dintati annantu à i bordi. I fiora di Crupina vulgaris sò ragruppati in capulini, di culori viulinu à malmu, è sò circundati da brattei zimbrunuti.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Urighjinaria d'Auropa di l'Estu, Crupina vulgaris si hè sparta in numarosi righjoni di u mondu. Omu a trova oghji in America subrana, in Australia, in Africa suttana è in certi parti di l'Asia. 'Ssa pianta hè risciutu à adattà si à diffarenti tipi di terri, ma priferi i zoni disturbati tali i bordi di stradonu, i tarreni abbandunati è i pratulini abbandunati.

Crupina vulgaris hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Crupina vulgaris hè una pianta annuali chì si ripraduci par u più par via di graneddi. A fiuritura hà locu da ghjugnu à sittembri, è i fiora sò inamacati da l'insetti. I graneddi sò dopu spargugliati da u ventu o da l'omu, ciò chì cuntribuisci à a prupagazioni rapita di 'ssa spezia. Crupina vulgaris hè una pianta cumpititiva chì pò furmà pupulazioni densi, spudistendu cusì i spezii indigeni.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Crupina vulgaris hè u nomu scentificu accittatu par 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altri noma, tali Crupina vulgaris Cass., Crupina vulgaris Pers., o ancu Crupina vulgaris DC. 'Ssi sinonimi sò apradati in a litteratura scentifica pà disignà listessa pianta.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Crupina vulgaris hè cunsidarata com'è una spezia invadenti in numarosi righjoni ind'edda hè stata intradutta. A so espansioni rapita è a so capacità à furmà pupulazioni densi poni avè effetti nefasti annantu à l'ecusistemi indigeni. In certi righjoni, misuri di cuntrollu sò stati missi in piazza pà limità a so prupagazioni, tali l'usu d'arbicidii o a sradichera manuali di i pianti. A sinsibilisazioni di u publicu à 'ssa spezia invadenti hè ancu impurtanti par privena a so prupagazioni è pruteghja l'ecusistemi lucali.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]