Cruciata pedemontana

À prupositu di Wikipedia
Cruciata pedemontana
Cruciata pedemontana
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Gentianales
Famiglia Rubiaceae
Genaru Cruciata
Nomu binuminali
Cruciata pedemontana
Carl Linnaeus, 1753

Cruciata pedemontana hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Rubiaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Cruciata pedemontana hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Rubiaceae. Si distingui par via di i so piccioli ritti, aghjunghjendu di regula un'altezza da 20 à 40 centimi. I so casci sò upposti, lanceulati è appena piluti. I fiora, di culori giaddu pallidu, sò ragruppati in infiuriscenzi à forma di cima. I frutti sò capsuli cuntinendu picculi graneddi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

'Ssa spezia hè endemica di i righjoni muntosi d'Auropa, par u più in l'Alpi. Omu a trova in particulari in Francia, in Italia, in iSvizzara è in Austria. Priferi i terri calcarii è i pratulini alpini.

Cruciata pedemontana hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Cruciata pedemontana hè una pianta vivaci chì fiurisci da maghju à lugliu. Si ripraduci par u più par via di graneddi, ma pò ancu diffonda si da rizomi. 'Ssa spezia hè adattata à i cundizioni climatichi rigurosi di i muntagni, incù una tullaranza à u fretu è à l'altitudina alta.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Cruciata pedemontana hè ancu cunnisciuta sottu à u sinonimu Galium pedemontanum. Faci parti genaru Cruciata, chì ragruppa parechji spezii di pianti arbacei. 'Ssu genaru hè strittamenti liatu à u genaru Galium, à u quali era capunanzi culligatu.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Cruciata pedemontana hè cunsidarata com'è una spezia vulnerevuli par causa di a distruzzioni di u so ambienti naturali. I pratulini alpini ind'edda cresci sò à spessu cunvertuti in terri agriculi o urbanizati. I misuri di cunsirvazioni sò nicissarii par prisirvà 'ssa pianta schersa è pruteghja a so biudiversità.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]