Crepis capillaris

À prupositu di Wikipedia
Crepis capillaris
Crepis capillaris
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Asterales
Famiglia Asteraceae
Generu Crepis
Nome binuminale
Crepis capillaris
Carl Linnaeus, 1753

Crepis capillaris hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di l'Asteraceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Crepis capillaris hè una pianta erbacea annuale appartinendu à a famiglia di l'Asteraceae. Si caratterizeghja da un picciolu smilzu è rittu, pudendu aghjunghje un'altezza da 30 à 60 centimi. E so foglie sò strette, lineare è disposte in rusetta à a basa di a pianta. I fiori di Crepis capillaris sò di culore giallu vivu è ragruppate in capulini, furmendu un'infiuriscenza in corimbu.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Crepis capillaris hè originariu d'Europa, ma si hè largamente spartu in altre rigione di u mondu, in particulare in America suprana è in Australia. Priferisce l'ambienti aperti è assuliati, tali e pratuline, i campi è i bordi di stradone. 'Ssa pianta hè cunsiderata cum'è una gattiva erba in numerosi paesi per causa di a so capacità à culunizà prestu i spazii disturbati.

Crepis capillaris hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Crepis capillaris si riproduce per u più per via di granelli. A fiuritura hà locu da maghju à sittembre, è i fiori sò inamacati da l'insetti, in particulare l'ape è e farfalle. I granelli sò dopu spergugliate da u ventu o da l'omu, ciò chì cuntribuisce à a so prupagazione rapida. 'Ssa pianta hà una crescita rapida è pò produce numerose granelli, ciò chì li cunferisce un avantaghju cumpetitivu riguardu à l'altri spezie vegetale.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Crepis capillaris hè u nome scentificu accittatu di 'ssa pianta, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altre nomi, tali Crepis setosa è Crepis foetida. 'Ssi nomi sò cunsiderati cum'è sinonimi di Crepis capillaris è sò stati imprudati in u passatu per designà 'ssa spezia.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Crepis capillaris hè cunsiderata cum'è una spezia invadente in numerose rigione di u mondu. U so putenziale di culunisazione rapida è a so capacità à suppiantà e spezie indigene ne facenu una minaccia per a biodiversità lucale. In certi paesi, e misure di cuntrollu sò state messe in piazza per limità a so prupagazione, in particulare per via di a gistione di l'ambienti disturbati. Eppuru, per causa di a so larga distribuzione è di a so capacità d'adattamentu, hè difficile di scompie cumplittamente 'ssa pianta.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]