Crassula alata

À prupositu di Wikipedia
Crassula alata
Crassula alata
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Saxifragales
Famiglia Crassulaceae
Generu Crassula
Nome binuminale
Crassula alata
Alwin Berger, 1930

Crassula alata hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Crassulaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Crassula alata hè una pianta succulente appartinendu à a famiglia di e Crassulaceae. Si caratterizeghja da e so foglie carnate è spesse, disposte in rusetta. E casce sò di forma ovale à spatulata, d'un verde vivu è ponu piglià una tinta russiccia in casu di forte espusizione à u sole. I piccioli sò corti è ramificati, purtendu ifiurarelli bianchi o rusulati ragruppati in infiuriscenze.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

'Ssa spezia hè originariu d'Africa suttana, induv'ella hè largamente sparta. Omu a trova per u più in e rigione custiere è e zone rucciose, induv'ella s'adatta à e cundizione aride è à e terre povere in nutrimenti. Crassula alata hà ancu stata introdutta in altre rigione di u mondu per causa di a so pupularità inquant'è pianta d'internu.

Crassula alata hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Crassula alata hè una pianta vivace chì si riproduce per u più in via vegetativa, grazia à a furmazione di nove rusette à parte casce cascate. Pò ancu prupagà si per via di granelli, benchì 'ssu metudu sia menu currente. 'Ssa spezia hè adattata à i climi caldi è secchi, è pò sopravvive mentre longhe periodi senza acqua grazia à e so casce carnute chì coglienu l'umidità.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Crassula alata hè u nome scentificu accittatu per 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altre sinonimi, tali Crassula coccinea è Crassula falcata. 'Ssi nomi sò stati usati in u passatu per designà variazione di 'ssa pianta, ma sò avale cunsiderati cum'è sinonimi di Crassula alata.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Benchì Crassula alata ùn sia micca cunsiderata cum'è una spezia minacciata, certe pupulazione lucale ponu esse affittate da a distruzzione di u so ambiente naturale duvuta à l'urbanisazione criscenta. Di più, a racolta eccessiva di 'ssa pianta à fine ornamentale pò ancu avè un impattu annantu à certe pupulazione selvatiche. Hè dunque impurtante di mette in piazza e misure di cunsirvazione per prisirvà 'ssa spezia è u so ambiente naturale.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]