Corbu

À prupositu di Wikipedia
U corbu
Corvus corax
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordini Passeriformes
Famiglia Corvidae
Genaru Corvus
Nomu binuminali
Corvus corax
Carl Linnaeus, 1758

U corbu (Corvus corax) hè una spezia di aceddu chì faci parti di a famiglia di i Corvidae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

U corbu hè neru neru è ancu u bizzicu hè scuru. Pesa sin'à 1,5 kg, par una lunghezza di circa 60 cm. L'apartura di l'ali và da 1 à 1,5 metri. L'adulti formani coppii stabuli, chì si riproducini da frivaghju à maghju. A femina sponi da 4 à 6 ova l'annu, tutti in una cuvata. U corbu hè difficiuli da avvicinà, ma pò essa ussirvatu in picculi bandi o in coppiu, in i loca salvatichi o in i furesti.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

U corbu hè prisenti in i righjoni timparati è subartichi di l'emisferu sittentriunali. Omu u trova in America subrana, in Auropa è in Asia. Prifirisci l'ambienti aparti tali i pratulini, i zoni custieri è i muntagni, ma s'adatta dinò à i zoni urbani.

In Corsica[mudificà | edità a fonte]

U corbu hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

U corbu hè unnivoru è si nutrisci d'una grandi varietà d'alimenti, cumpresu i mastaruculi, i varmi, i picculi mammiferi, l'aceddi, l'ova, i frutti, i noci è i rumenzuli. Hè cunnisciutu par cibà si di cadavari d'animali. I corba sò munugami è formani pari à vita. Nichjani in l'arburi o annantu à i scuglieri è diponghini 3 à 7 ova da cuvata.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

U corbu hè un membru di a famiglia di i corvidae, chì cumprendi dinò i currachji, i ghjandaghji è i ciacciari. U so nomu scentificu hè Corvus corax. Esistini parechji sottuspezii di corbu, cumpresu Corvus corax corax (America subrana), Corvus corax principalis (Auropa) è Corvus corax tibetanus (Asia).

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

U corbu hà una pupulazioni stabuli in a maiò parti di a so aria di ripartizioni, grazia à a so grandi adattabilità è à a so capacità à apradà i risorsi alimintari umani. Eppuri, hè minacciatu in certi righjoni par via di a perdita d'ambienti è di a caccia illegali. Hè prutettu da a leghji in certi paesi, cumpresu i Stati Uniti è u Canada. Prugrammi di cunsirvazioni sò in piazza par pruteghja 'ssa spezia emblematica è mantena a so pupulazioni stabuli à longu andà.

Citazioni[mudificà | edità a fonte]

U corbu hè mintuvatu à spessu in a cultura è in a litteratura corsa. Par asempiu:

  • in u pruverbiu: U corbu dici chi u più beddu piulaconu hè u soiu.
  • in u pruverbiu: Corbi cù corbi ùn si cacciani l'ochji.
  • in a sprissioni: neru com'un corbu
  • in a sprissioni: Aghju addivatu i corba par caccià mi l'ochja.
  • in a sprissioni: Ùn vedi mancu u corbu in u latti ! (si dici dinò: Ùn vedi mancu a mosca in u latti !
  • in a sprissioni: fà u viaghju di u corbu, chì significheghja: fà un viaghju par nudda
  • in a sprissioni: fà a caccia pa i corba, chì vol dì: fà a caccia par nudda
  • in a puisia U ciocciu è u corbu di Carulu Giovoni:
À fà di ghjornu, quandu a notte si n'andava
Capulendu a luna, u sole s'annunciava
In un' oscura furesta
S'infattonu testa à testa
Dui acelli di preda o di malincunia:
Apria l'ochji u corbu è lu ciocciu i chjudia.

Gallaria d'imagini[mudificà | edità a fonte]

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • J.-C. Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]