Convolvulus cantabrica

À prupositu di Wikipedia
Convolvulus cantabrica
Convolvulus cantabrica
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Solanales
Famiglia Convolvulaceae
Genaru Convolvulus
Nomu binuminali
Convolvulus cantabrica
Carl August Bolle, 1859

Convolvulus cantabrica hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Convolvulaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Convolvulus cantabrica hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Convolvulaceae. Si caratterizeghja da i piccioli sparti o arrampicanti, pudendu aghjunghja insin'à 50 centimi di lunghezza. I so casci sò alterni, simplici è di forma uvali à lanceulata. I fiora di 'ssa spezia sò di culori rusulinu pallidu à bianca, incù una curolla à forma d'umbutu. Si spannani d'istatina è sgaghjani un prufumu aggradevuli.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

'Ssa spezia hè endemica di i righjoni muntosi da u nordu di a Spagna, in particulari in i pruvinci di Cantabria è di l'Asturia. Omu a trova ancu in certi parti di a Francia, di u Portugallu è di u Maroccu. Priferi i terri beddi assiccati è assuliati, tali i pratulini, i penditi rucciosi è l'arici di furesti.

Convolvulus cantabrica hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Convolvulus cantabrica hè una pianta adatta à i cundizioni climatichi rigurosi di i muntagni. Hè capaci à risista à i tampiraturi freti è à i venti forti. 'Ssa spezia si ripraduci par u più par via di graneddi, chì sò spargugliati da u ventu o l'animali. Pò ancu diffonda si par calaturi, sviluppendu nuveddi radichi à parta da i so piccioli rampicanti.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Convolvulus cantabrica hè u nomu scentificu accittatu par 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Convolvulus boissieri, Convolvulus cantabricus è Convolvulus boissieri var. cantabricus.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Bench'è Convolvulus cantabrica ùn sii micca cunsidarata com'è una spezia in priculu criticu d'estinzioni, faci fronti à certi minacci. A distruzzioni di u so ambienti naturali divuta à l'urbanisazioni è à l'agricultura intinsiva custituisci una di i principali priaccupazioni. Di più, a racolta eccessiva di 'ssa pianta à fini urnamintali pò ancu affittà a so pupulazioni. I misuri di cunsirvazioni, tali a prutizzioni di i zoni ind'edda si trova è a sinsibilisazioni di u publicu à a so impurtanza eculogica, sò nicissarii par assicurà a so sopravvivenza à longu andà.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]