Cirsium creticum

À prupositu di Wikipedia
Cirsium creticum
Cirsium creticum
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Asterales
Famiglia Asteraceae
Generu Cirsium
Nome binuminale
Cirsium creticum
Agostino Todaro, 1866

Cirsium creticum hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di l'Asteraceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Cirsium creticum hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di l'Asteraceae. Si caratterizeghja da un picciolu rittu, pudendu aghjunghje un'altezza da 50 à 100 centimi. E casce sò verde, lanceulate è prufundamente frastagliate, incù spine annantu à i bordi. I fiori sò ragruppati in capulini di culore rusulatu à purpureu, circundati da brattee zimbrunute. I frutti sò achenii muniti di pappu, permittendu a so dispersione da u ventu.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Cirsium creticum hè endemicu di l'isula di Creta, in Grecia. Omu u trova per u più in e zone muntose, e pratuline è e pendite rucciose. 'Ssa spezia hè ancu prisente in certe isule vicine di u mare Egeu.

Cirsium creticum hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Cirsium creticum hè una pianta adatta à e cundizione mediterranie, incù una priferenza per e terre belle assiccate è l'espusizione assuliate. Fiurisce di regula da maghju à lugliu, attirendu numerosi insetti inamacatori tali l'ape è e farfalle. L'achenii, à quandu spergugliati, ponu germinà è dà nascita à nuvelle piante.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Cirsium creticum hè u nome scentificu accittatu per 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altre sinonimi, tali Carduus creticus è Cnicus creticus.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Cirsium creticum hè cunsideratu cum'è una spezia vulnerabile per causa di a distruzzione di u so ambiente naturale. L'attività umane, tale l'urbanisazione è l'agricultura intensiva, anu caghjunatu una diminuzione di a so pupulazione. E misure di cunsirvazione sò necessarie per pruteghje 'ssa pianta endemica di Creta, in particulare a criazione di riserve naturale è a sensibilisazione di u publicu à a so impurtanza eculogica.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]