Carlina corymbosa

À prupositu di Wikipedia
Carlina corymbosa
Carlina corymbosa
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Asterales
Famiglia Asteraceae
Genaru Carlina
Nomu binuminali
Carlina corymbosa
Carl Linnaeus, 1753

Carlina corymbosa hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di l'Asteraceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Carlina corymbosa hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di l'Asteraceae. Si caratterizeghja da i so piccioli ritti pudendu aghjunghja un'altezza da 30 à 60 centimi. I so fogli sò prufundamenti frastagliati è disposti in rusetta à a basa di a pianta. I fiora di Carlina corymbosa sò di culori giaddu pallidu è ragruppati in capulini. Ogni capulinu hè circundatu da brattei spinosi, ciò chì cunfarisci à a pianta un'apparenza unica.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Carlina corymbosa hè urighjinaria di i righjoni mediterranii, in particulari sudu di l'Auropa è di l'Africa subrana. Omu a trova par u più in i pratulini asciutti, i landi è i prata calcarii. 'Ssa pianta hè ancu prisenti in certi righjoni muntosi, ind'edda cresci sinu à un'altitudina di 2000 metri.

Carlina corymbosa hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Carlina corymbosa hè una pianta adatta à l' l'ambienti aridi è assuliati. Pussedi un sistemu di radichi fondu chì li parmetti di coglia l'acqua in prufundità. I so casci frastagliati riducini a suparficia d'evapurazioni, ciò chì li parmetti di risista à a sicchina. A fiuritura di Carlina corymbosa hà locu d'istatina, attirendu numarosi insetti inamacatori tali i sbarabattuli è l'abbi.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Carlina corymbosa hè u nomu scentificu accittatu di 'ssa pianta, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altri noma, tali Carlina acanthifolia o Carlina vulgaris. 'Ssi sinonimi sò usati in certi righjoni o da certi butanisti pà disignà listessa spezia.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Carlina corymbosa hè una pianta rilativamenti cumuna in a so aria di ripartizioni naturali. Eppuri, certi pupulazioni poni essa minacciati par causa di a distruzzioni di u so ambienti da l'urbanisazioni è l'agricultura intinsiva. Misuri di cunsirvazioni sò nicissarii par prisirvà 'ssa spezia, in particulari a prutizzioni di i so ambienti naturali è a sinsibilisazioni di u publicu à a so impurtanza eculogica.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]