Calonectris diomedea

À prupositu di Wikipedia
U guaiu maiore
Calonectris diomedea
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordine Procellariiformes
Famiglia Procellariidae
Generu Calonectris
Nome binuminale
Calonectris diomedea
Giovanni Antonio Scopoli, 1769

U guaiu maiore (Calonectris diomedea) hè una spezia di acellu chì face parte di a famiglia di i Procellariidae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

U guaiu maiore hè un acellu marinu di a famiglia di i Procellariidae. Hè di taglia media, incù una largura da 105 à 120 cm è una lunghezza di corpu da 42 à 48 cm. U so piumaghju hè brunu grisgiognu annantu à u sopra, incù l'ale più scure, è biancu annantu à u sottu. Prisenta un bizzicu neru robustu è e zampe palmate di culore rusulatu pallidu. In bulu, si distingue da e so ale longhe è strette, ch'ellu batte di manera rigulare è putente.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

U guaiu maiore hè un acellu migratore à longa distanza. Si riproduce annantu à l'isule rucciose è e coste erte di u mare Terraniu, in particulare in l'isule Baleare, in Italia, in Grecia è in Turchia. Fora di a staghjone di riproduzione, migra ver'di l'Atlanticu, induv'ellu si ciba in l'acque timperate è trupicale. Omu pò ossirvà lu sinu à a larga di e coste di u Brasile è di u Canada.

U guaiu maiore hè prisente in Corsica: ci nichja in modu rigulare d'istatina ma in modu uccasiunale d'inguernu.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

U guaiu maiore hè un acellu gregariu chì nichja in culonie dense. Si ciba per u più di pesci, di totani è di crustacei, ch'è ellu cattura tuffendu sottu à a superficia di l'acqua. Hè ancu cunnisciutu per suvità i battelli di pesca.

U guaiu maiore hè un acellu monogamu chì forma coppii durevuli. A femina face un solu ovu biancu, chì hè incubatu mentre circa 55 ghjorni da i dui parenti. U piulellu hè cibatu à u nidu mentre circa 70 ghjorni prima di bulà si ne per a prima volta.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

U guaiu maiore hè statu discrittu per a prima volta da u naturalistu talianu Giovanni Antonio Scopoli in u 1769. U so nome scentificu hè Calonectris diomedea. Esistenu duie sottuspezie :

  • Calonectris diomedea diomedea : a sottuspezia numinale, chì si riproduce in mare Terraniu.
  • Calonectris diomedea borealis : a sottuspezia atlantica, chì si riproduce annantu à l'isule Canarie è à u Capu Verde.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

U guaiu maiore hè classificatu cum'è una spezia di cuncernu da l'UICN. E so principale minacce sò a predazione da i ghjatti selvatichi è i topi annantu à i siti di nidificazione, a polluzione luminosa chì disturba a navigazione nutturna di l'acelli, è e catture accidentale in e rete di pesca.

I sforzi di cunsirvazione sò in corsu in certi lochi per pruteghje u guaiu maiore, in particulare a gistione di e pupulazione di predatori annantu à i siti di nidificazione, a riduzione di a polluzione luminosa è a promuzione di tecniche di pesca durevule.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • Jean-Claude Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]