Bromus catharticus

À prupositu di Wikipedia
Bromus catharticus
Bromus catharticus
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Poales
Famiglia Poaceae
Genaru Bromus
Nomu binuminali
Bromus catharticus
Martin Vahl, 1791

Bromus catharticus hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i Poaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Bromus catharticus hè una spezia di pianta arbacea annuali appartinendu à a famiglia di i Poaceae. Misura trà 30 è 100 cm d'altura è pussedi casci liniari da 10 à 30 cm di lunghezza. I spighetti, chì sò l'infiuriscenzi di a pianta, sò disposti in gaspi leni è misurani trà 2 è 5 cm di lunghezza. I fiora sò ermafruditi è ani un culori andendu da u verdi à u viulettu.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Bromus catharticus hè urighjinaria d'America suttana, ma hè stata intradutta in numarosi righjoni di u mondu, in particulari in Auropa, in Africa, in Asia è in Australia. Cresci in i pratulini, i campi cultivati, i bordi di stradonu è i tarreni abbandunati.

Bromus catharticus hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Bromus catharticus hè una pianta mori risistenti è cumpititiva. Si prupaga prestu grazia à i so graneddi lebbii è à a so capacità à culunizà i zoni disturbati. 'Ssa spezia hè adattata à una larga gamma di cundizioni ambiintali, andendu da i terri rinosi à i terri arzillosi. Pò ancu tullarà i periudi di sicchina è di forti pricipitazioni. Bromus catharticus hè una pianta annuali chì fiurisci par u più di branu è d'istatina.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Bromus catharticus hè stata discritta par a prima volta in 1817 da u butanistu tedescu Johann Heinrich Friedrich Link. 'Ssa spezia faci parti genaru Bromus, chì ragruppa circa 160 spezii di pianti arbacei.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Bromus catharticus hè cunsidarata com'è una spezia invadenti in numarosi righjoni di u mondu, induva edda pò fà cuncurrenza à i spezii indigeni è disturbà l'ecusistemi lucali. Hè ancu cunsidarata com'è una gattiva arba in i culturi, chì pò riducia i rindimenti di i culturi. Eppuri, hè calchì volta usata com'è pianta da alimentu pà u bistiamu. Par causa di u so carattaru invadenti, hè ricumandatu di limità a so prupagazioni evitendu di piantà la è cuntrullendu a in i zoni induva edda hè dighjà prisenti.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]