Bromus catharticus
| |||||
---|---|---|---|---|---|
Bromus catharticus | |||||
Classifica scentifica | |||||
Regnu | Plantae | ||||
Divisioni | Tracheophyta | ||||
Sottudivisioni | Spermatophytes | ||||
Ordini | Poales | ||||
Famiglia | Poaceae | ||||
Genaru | Bromus | ||||
Nomu binuminali | |||||
Bromus catharticus Martin Vahl, 1791 | |||||
Bromus catharticus hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i Poaceae.
Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]
Bromus catharticus hè una spezia di pianta arbacea annuali appartinendu à a famiglia di i Poaceae. Misura trà 30 è 100 cm d'altura è pussedi casci liniari da 10 à 30 cm di lunghezza. I spighetti, chì sò l'infiuriscenzi di a pianta, sò disposti in gaspi leni è misurani trà 2 è 5 cm di lunghezza. I fiora sò ermafruditi è ani un culori andendu da u verdi à u viulettu.
Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]
Bromus catharticus hè urighjinaria d'America suttana, ma hè stata intradutta in numarosi righjoni di u mondu, in particulari in Auropa, in Africa, in Asia è in Australia. Cresci in i pratulini, i campi cultivati, i bordi di stradonu è i tarreni abbandunati.
Bromus catharticus hè prisenti in Corsica.[1]
Biulugia[mudificà | edità a fonte]
Bromus catharticus hè una pianta mori risistenti è cumpititiva. Si prupaga prestu grazia à i so graneddi lebbii è à a so capacità à culunizà i zoni disturbati. 'Ssa spezia hè adattata à una larga gamma di cundizioni ambiintali, andendu da i terri rinosi à i terri arzillosi. Pò ancu tullarà i periudi di sicchina è di forti pricipitazioni. Bromus catharticus hè una pianta annuali chì fiurisci par u più di branu è d'istatina.
Tassunumia[mudificà | edità a fonte]
Bromus catharticus hè stata discritta par a prima volta in 1817 da u butanistu tedescu Johann Heinrich Friedrich Link. 'Ssa spezia faci parti genaru Bromus, chì ragruppa circa 160 spezii di pianti arbacei.
Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]
Bromus catharticus hè cunsidarata com'è una spezia invadenti in numarosi righjoni di u mondu, induva edda pò fà cuncurrenza à i spezii indigeni è disturbà l'ecusistemi lucali. Hè ancu cunsidarata com'è una gattiva arba in i culturi, chì pò riducia i rindimenti di i culturi. Eppuri, hè calchì volta usata com'è pianta da alimentu pà u bistiamu. Par causa di u so carattaru invadenti, hè ricumandatu di limità a so prupagazioni evitendu di piantà la è cuntrullendu a in i zoni induva edda hè dighjà prisenti.
Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]
- Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.
Noti[mudificà | edità a fonte]
- ↑ Jeanmonod & Gamisans (2013).
Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]
- Bromus catharticus annantu à Wikimedia Commons.