Bothriochloa ischaemum

À prupositu di Wikipedia
Bothriochloa ischaemum
Bothriochloa ischaemum
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Poales
Famiglia Poaceae
Genaru Bothriochloa
Nomu binuminali
Bothriochloa ischaemum
, 1936

Bothriochloa ischaemum hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Poaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Bothriochloa ischaemum hè una spezia di pianta arbacea appartinendu à a famiglia di i Poaceae. 'Ssa graminacea vivaci si distingui da i so piccioli ritti è i so casci liniari, misurendu di regula trà 30 è 100 centimi di longu. L'infiuriscenzi sò i spighi à forma di spazzoli, è sò cumposti da fiurareddi disposti in gaspi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Urighjinaria d'Auropa, d'Asia è d'Africa subrana, Bothriochloa ischaemum s'hè sparta in numarosi righjoni di u mondu par via di a so capacità d'adattamentu à diffarenti tipi di terri è di climi. Omu a ritrova in particulari in i pratulini, i pasciali, i bordi di stradona è i tarreni abbandunati.

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Bothriochloa ischaemum hè una pianta risistenti è cumpititiva chì si sparghji par u più par via di i so graneddi, ma ancu da i so rizomi. Hè capaci à culunizà prestu vasti stesi grazia à a so crescita rapita è à a so capacità à tullarà cundizioni ambiintali varii. 'Ssa spezia hè ancu adatta à a sicchina è pò sopravviva in i terri povari in nutrimenti.

Bothriochloa ischaemum hè prisenti in Corsica.[1]

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Bothriochloa ischaemum hè u nomu scentificu accittatu par 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altri sinonimi, tali Andropogon ischaemum è Capillipedium ischaemum. 'Ssi noma sò stati apradati in u passatu pà disignà 'ssa pianta, ma sò avà cunsidarati com'è sinonimi di Bothriochloa ischaemum.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Bench'è Bothriochloa ischaemum ùn sii micca cunsidarata com'è una spezia minacciata, pò divintà invadenti in certi righjoni ind'edda hè stata intradutta. U so putenziali di crescita rapita è a so capacità à adattà si à diffarenti ambienti poni caghjunà una cumpetizioni incù i spezii indigeni, ciò chì pò avè un impattu negativu annantu à a biudiversità lucali. Hè dunqua impurtanti di surviglià è di cuntrullà a so prupagazioni in l'ecusistemi sensibuli.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]