Borago pygmaea

À prupositu di Wikipedia
A frisgia nannara
Borago pygmaea
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Boraginales
Famiglia Boraginaceae
Genaru Borago
Nomu binuminali
Borago pygmaea
Carl Linnaeus, 1753

A frisgia nannara (Borago pygmaea) hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Boraginaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

A frisgia nannara hè una piccula pianta arbacea appartinendu à a famiglia di i Boraginaceae. Si distingui da a so taglia minori, aghjunghjendu di regula un'altezza di solu 10 à 20 centimi. I so casci sò uvali, appena piluti è d'un verdi vivu. I fiora di Borago pygmaea sò d'un turchinu intensu, ragruppati in gaspi terminali. 'Ssa spezia prisenta un'apparenza diddicata è incantevuli.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

A frisgia nannara hè urighjinaria di i righjoni mediterranii, in particulari sudu di l'Auropa è di l'Africa subrana. Omu a trova par u più in i zoni custieri, i pratulini è i penditi rucciosi. Prifirisci i terri beddi assiccati è assuliati. Bench'è a so ripartizioni vali à dì limitata, a parsona pò calchì volta scuntrà la in altri righjoni di u mondu grazia à a so pupularità in quant'è pianta urnamintali.

A frisgia hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

A frisgia nannara hè una pianta annuali chì fiurisci di regula di branu è d'istati. Si ripraduci da i so graneddi, chì sò spargugliati da u ventu o da l'animali. 'Ssa spezia hà una crescita rapita è pò prupagà si prestu in i zoni favurevuli. Borago pygmaea hè ancu cunnisciuta pà a so capacità à attirà l'insetti inamacatori, tali l'abbi è i sbarabattuli, grazia à i so fiora ricchi di nettaru.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

I sinonimi evintuali di Borago pygmaea sò: Borago minima, Borago humilis

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

A frisgia nannara hè cunsidarata com'è una spezia à priaccupazioni minori in termini di cunsirvazioni. Bench'è edda possi essa minacciata in certi loca par via di a distruzzioni di u so ambienti naturali, hè largamenti cultivata com'è pianta urnamintali ed hè à spessu prisenti in i giardini è i parchi. Eppuri, hè impurtanti di prisirvà i pupulazioni salvatichi di 'ssa spezia pà mantena a biudiversità è assicurà a so sopravvivenza à longu andà.

Lessicu[mudificà | edità a fonte]

A frisgia nannara hè ancu chjamata a vurnaccia.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]