Atriplex tatarica

À prupositu di Wikipedia
Atriplex tatarica
Atriplex tatarica
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Caryophyllales
Famiglia Amaranthaceae
Genaru Atriplex
Nomu binuminali
Atriplex tatarica
Filip Maximilian Opiz, 1820

Atriplex tatarica hè una pianta chì faci parti di a famiglia di l'Amaranthaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Atriplex tatarica hè una pianta arbacea appartinendu à a famiglia di l'Amaranthacées. Si caratterizeghja da a so taglia media, aghjunghjendu di regula trà 30 è 100 centimi d'altezza. I so piccioli sò addrizzati è ramificati, incù fogli alterni, uvali è appena dintati. I fiora di l'Atriplex tatarica sò chjuchi è virdicci, ragruppati in spighi densi. I frutti sò achenii, di piccula taglia è di culori brunicciu.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Atriplex rosea hè urighjinaria di i righjoni timparati d'Asia, in particulari di a Siberia, di a Mongulia è di a China. Si hè ancu naturalizata in certi parti|partiti di l'Auropa, di l'America di u Nordu è di l'Australia. 'Ssa pianta prifirisci i terri salini è i zoni custieri, ma pò ancu essa truvata in i pratulini, i duni di rena è i terri agriculi.

Atriplex tatarica hè prisenti in Corsica.[1]

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Atriplex rosea hè u nomu scentificu accittatu di 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciuta da altri sinonimi, tali Atriplex sibirica, Atriplex hortensis var. tatarica è Atriplex hortensis subsp. tatarica. 'Ssi noma altirnativi sò stati usati in u passatu par disignà 'ssa pianta, ma sò avà cunsidarati com'è sinonimi.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Atriplex rosea hè cunsidarata com'è una spezia invadenti in certi righjoni induv'edda hè stata intradutta. A so capacità à adattà si à diffarenti tipi di terri è u so forti puteri di dispersioni li parmettini di culunizà prestu di nuveddi ambienti. Quissa pò caghjunà una cuncurrenza incù i spezii indigeni è disturbà l'ecusistemi lucali.

In certi righjoni, misuri di gistioni sò missi in piazza pà cuntrullà a prupagazioni di Atriplex rosea. Quissa pò inchjuda i metudi di lotta chimica, miccanica o biulogica visendu à riducia a so prisenza è à risturà l'ecusistemi disturbati.

Hè impurtanti di surviglià è di cuntrullà a prupagazioni di Atriplex rosea cù u fini di prisirvà a biudiversità è l'equilibriu di l'ecusistemi induv'edda hè prisenti. A sinsibilisazioni di u publicu à 'ssa spezia invadenti hè ancu escinziali par privena a so intruduzioni in nuveddi righjoni è minimizà u so impattu annantu à l'ecusistemi naturali.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]