Atriplex patula

À prupositu di Wikipedia
Atriplex patula
Atriplex patula
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Caryophyllales
Famiglia Amaranthaceae
Genaru Atriplex
Nomu binuminali
Atriplex patula
Filip Maximilian Opiz, 1820

Atriplex patula hè una pianta chì faci parti di a famiglia di l'Amaranthaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Atriplex patula hè una pianta arbacea annuali appartinendu à a famiglia di l'Amaranthaceae. Si caratterizeghja da a so taglia media, aghjunghjendu di regula trà 20 è 60 centimi d'altura. I so piccioli sò ramificati è i so fogli sò alterni, di forma uvali à lanceulata, incù bordi appena dintati. I fiora di Atriplex patula sò chjuchi è virdicci, ragruppati in spighi densi. I frutti sò achenii brunicci, cuntinendu un solu graneddu.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Atriplex patula hè urighjinaria d'Aurasia, ma si hè sparta in numarosi righjoni di u mondu. Omu a trova par u più in Auropa, in Asia cintrali, in Africa subrana è in America subrana. 'Ssa pianta cresci in ambienti varii, tali i pratulini, i campi cultivati, i bordi di stradona è i zoni disturbati.

Atriplex patula hè prisenti in Corsica.[1]

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Atriplex patula hè u nomu scentificu accittatu pà 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciuta da altri sinonimi, tali Atriplex erecta, Atriplex hastata è Atriplex patula var. hastata. 'Ssi noma sò stati apradati in u passatu pà disignà variazioni di 'ssa pianta, ma sò avali cunsidarati com'è sinonimi di Atriplex patula.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Atriplex patula hè una spezia cunsidarata com'è pocu inchitanti in termini di cunsirvazioni. Hè capaci à adattà si à diffarenti tipi di terri è di cundizioni ambiintali, ciò chì li parmetti di culunizà di nuveddi ambienti. Eppuri, in certi righjoni, pò divintà invadenti è fà cuncurrenza à i spezii indigeni. In 'ssi casi, misuri di gistioni poni essa nicissarii par cuntrullà a so prupagazioni è prisirvà a biudiversità lucali.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]