Asperula arvensis

À prupositu di Wikipedia
Asperula arvensis
Asperula arvensis
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Gentianales
Famiglia Rubiaceae
Genaru Asperula
Nomu binuminali
Asperula arvensis
Carl Linnaeus, 1753

Asperula arvensis hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i Rubiaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Asperula arvensis hè una pianta arbacea annuali appartinendu à a famiglia di i Rubiaceae. Si caratterizeghja da un picciolu rittu, pudendu aghjunghja un'altezza da 30 à 60 centimi. I so fogli sò upposti, liniari è appena piluti. I fiora, di culori biancu, sò ragruppati in infiuriscenzi à forma di cima. Ogni fiori pussedi quattru pitali ed hè circundatu da picculi brattei.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Asperula arvensis hè urighjinaria d'Auropa è d'Asia uccidentali. Hè prisenti in numarosi paesi, in particulari in Francia, in Alimagna, in Italia, in iSpagna, in Inghilterra è in Russia. 'Ssa pianta cresci par u più in i pratulini, i campi, l'arici di furesti è i bordi di stretti. Prifirisci i terri ricchi di nutrimenti è beddi assiccati.

Asperula arvensis hè prisenti in Corsica.[1]

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Asperula arvensis hè u nomu scentificu accittatu di 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta da altri noma, tali Galium arvense, Galium asperulum è Galium tricorne. 'Ssi noma sò cunsidarati com'è sinonimi di Asperula arvensis.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Asperula arvensis hè una pianta cumuna è largamenti sparta. Ùn hè micca cunsidarata com'è essendu in priculu d'estinzioni. Eppuri, certi pratichi agriculi intinsivi, tali l'usu eccessivu d'arbicidii, poni affittà a so pupulazioni. Hè dunqua impurtanti di piglià misuri di cunsirvazioni pà prisirvà u so ambienti naturali è assicurà a so sopravvivenza à longu andà.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]