Armeria pungens

À prupositu di Wikipedia
Armeria pungens
Armeria pungens
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Caryophyllales
Famiglia Plumbaginaceae
Genaru Armeria
Nomu binuminali
Armeria pungens
Hoffmanns. & Link, 1820

Armeria pungens hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i Plumbaginaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Armeria pungens hè una spezia di pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Plumbaginaceae. Hè carattarizata da i so fogli parsistenti è liniari, chì formani una rusetta basali. I casci sò di culori verdi scuru è misurani circa 10 à 20 centimi di longu. A pianta pruduci ancu fiurareddi rusulini o bianchi, ragruppati in infiuriscenzi glubulosi in cima à piccioli ritti. I fiora sò ermafruditi è pussedini un caliciu tubulari à cinqui lobi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Armeria pungens hè urighjinaria di i righjoni muntosi d'Auropa, in particulari Alpi, Pirenei è Carpazi. Omu a trova ancu in certi righjoni d'Asia cintrali. 'Ssa pianta prifirisci i terri beddi assiccati è l'ambienti rucciosi, tali i scuglieri, i penditi è i pratulini alpini. Hè à spessu prisenti in i zoni subalpini è alpini, induv'edda pò risista à i cundizioni climatichi rigurosi.

Armeria pungens hè prisenti in Corsica.[1]

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Armeria pungens hè u nomu scentificu accittatu par 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Armeria alpina, Armeria caespitosa è Armeria vulgaris subsp. pungens. 'Ssi noma sò stati apradati in u passatu par disignà pupulazioni di 'ssa pianta, ma sò avà cunsidarati com'è sinonimi.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Armeria pungens ùn hè micca cunsidarata com'è una spezia minacciata. Hè rilativamenti sparta in a so aria di ripartizioni naturali è ùn hè micca sottumissa à una prissioni significativa divuta à l'attività umana. Eppuri, certi pupulazioni poni essa affittati da a distruzzioni di u so ambienti par via di l'urbanisazioni criscenti è di u sfruttamentu agriculu. Hè dunqua impurtanti di surviglià u statu di i pupulazioni lucali è di metta in campu misuri di cunsirvazioni apprupriati par prisirvà 'ssa spezia in i righjoni induva edda hè prisenti.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]