Arenaria interpres

À prupositu di Wikipedia
Arenaria interpres
Arenaria interpres
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordine Charadriiformes
Famiglia Scolopacidae
Generu Arenaria
Nome binuminale
Arenaria interpres
Carl Linnaeus, 1758

Arenaria interpres hè una spezia di acellu chì face parte di a famiglia di i Scolopacidae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Arenaria interpres hè una spezia d'acellu appartinendu à a famiglia di i Scolopacidae. Stu acellu misura à l'incirca 22 à 24 centimi di lunghezza è pussede una largura di à l'incirca 50 à 55 centimi. U so piumaghju hè caratterizatu da una cumbinazione di culori vivi, incù un spinu neru è biancu, un senu arancinu è un corpu biancu. L'ale prisentanu mutivi neri è bianchi, mentre ch'è a testa inarbureghja una cullana nera distintiva.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Arenaria interpres hè una spezia migratrice chì si riproduce in e rigione artiche di l'America suprana, di l'Eurasia è di l'Artica. Mentre l'inguernu, migra ver'di e rigione custiere di l'Europa, di l'Africa, di l'Asia è di l'America suttana. Omu pò dinù truvà la in l'isule di l'oceanu Pacificu, in particulare in Nova Zelanda è in Australia.

Arenaria interpres hè prisente in Corsica: hè un visitadore rigulare.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Stu acellu si ciba per u più di picculi invertebrati marini, tali i crustacei, i molluschi è i varmi. Ricirca u so cibu annantu à e marine, l'estuarii è i lochi fangosi, imprudendu u so bizzicu longu è appena incurvatu per bulicà in terra. Arenaria interpres hè dinù cunnisciuta per a so capacità à truncà e cunchiglie di i molluschi lascendu le cascà da un'alta altitudine annantu à i scogli.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Arenaria interpres appartene à a famiglia di i Scolopacidae. Esistenu dinù sinonimi per 'ssa spezia, tali Tringa interpres è Strepsilas interpres.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Arenaria interpres hè cunsiderata cum'è una spezia di cuncernu per causa di a diminuzione di e so pupulazione. E principale minacce chì pesanu annantu à 'ssa spezia sò a distruzzione di u so ambiente custieru per causa di l'urbanisazione è di u sviluppu industriale, è ancu a polluzione di e zone custiere. I sforzi di cunsirvazione visanu à pruteghje l'ambienti custieri è à sinsibilizà u publicu à l'impurtanza di prisirvà 'ssa spezia migratrice.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • J.-C. Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]