Anas acuta

À prupositu di Wikipedia
Anas acuta
Anas acuta
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordini Anseriformes
Famiglia Anatidae
Genaru Anas
Nomu binuminali
Anas acuta
Carl Linnaeus, 1758

Anas acuta hè una spezia d'anatra chì faci parti di a famiglia di l'Anatidae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Anas acuta hè una spezia d'aceddu acquaticu appartinendu à a famiglia di l'Anatidae. Si distingui da u so coddu longu è u so bizzicu pinzutu carattaristicu. I masci adulti ani un piumaghju culuritu incù una testa bruna scura, un coddu biancu è un corpu grisgiu. I femini è i ghjovani ani un piumaghju più ternu, incù toni bruni è tacchi più chjari annantu à u corpu.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Anas acuta hè una spezia migratrici chì si ripraduci in i righjoni artichi è subartichi di l'America subrana, di l'Aurasia è di l'Islanda. Mentri l'invernu, migra versu i zoni più caldi, in particulari in Auropa, in Africa subrana, in Asia Suttana è in America suttana. A parsona pò ancu truvà lu in i righjoni custieri è i zoni umiti interni.

Anas acuta hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Anas acuta si nutrisci par u più di pianti acquatichi, di graneddi, di mastaruculi è di picculi crustacei. Si ciba ciuttendu a so testa è u so coddu sottu à l'acqua pà chjappà a so preda. Hè capaci à bulà prestu è pò parcorra longhi distanzi à u mumentu di i so migrazioni.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Anas acuta apparteni à u genaru Anas, chì ragruppa parechji spezii d'anatri. Hè ancu cunnisciutu sottu à u nomu scentificu Anas penelope acuta. Certi sinonimi apradati par disignà 'ssa spezia sò Anas boschas acuta è Anas platyrhynchos acuta.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Anas acuta hè una spezia rilativamenti sparta è a so pupulazioni hè cunsidarata com'è stabuli. Eppuri, certi minacci pesani annantu à 'ssa spezia, in particulari a distruzzioni di u so ambienti naturali divuta à l'urbanisazioni è à l'inguinamentu di l'acqua. A caccia eccessiva pò ancu avè un impattu negativu annantu à i pupulazioni lucali. I misuri di cunsirvazioni sò à spessu missi in campu par pruteghja 'ssa spezia, tali a criazioni di riservi naturali è a rigulazioni di a caccia.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault (2006).

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jean-Claude Thibault & Gilles Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • Jean-Claude Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]