Anacyclus radiatus

À prupositu di Wikipedia
Anacyclus radiatus
Anacyclus radiatus
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Asterales
Famiglia Asteraceae
Generu Anacyclus
Nome binuminale
Anacyclus radiatus
Loisel., 1828

Anacyclus radiatus hè una pianta chì face parte di a famiglia di l'Asteraceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Anacyclus radiatus hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di l'Asteraceae. Si caratterizeghja da un picciolu rittu, aghjunghjendu di regula un'altezza da 10 à 30 centimi. E so casce sò alterne, frastagliate in lobi prufondi, di forma ovale à lanceulata. I fiori, di culore biancu à rosiu pallidu, sò ragruppate in capulini sulitarii in cima à i piccioli. Ogni capitulu hè cumpostu da fiori tubulari in u centru è di fiori ligulati in periferia. I fiori ligulati sò à spessu più grandi è più visibili ch'è i fiori tubulari. A fiuritura di l'Anacyclus radiatus hà locu da maghju à lugliu.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

L'Anacyclus radiatus hè originariu di u bacinu mediterraniu, induve ellu hè largamente spartu. Omu u trova per u più in e rigione custiere è e pratuline asciutte. 'Ssa pianta hè ancu prisente in certe rigione d'Africa suprana è Mediu Oriente. Hè stata introdutta in altre parte di u mondu, in particulare in America suprana è in Australia, induve si hè naturalizata in certe rigione.

Anacyclus radiatus hè prisente in Corsica.[1]

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

L'Anacyclus radiatus hè ancu cunnisciutu sottu à altri nomi scentifichi, tali Anthemis radiata, Anacyclus pyrethrum var. radiatus o Anacyclus depressus. 'Ssi sinonimi sò stati usati in u passatu per designà 'ssa pianta, ma u nome attualmente accittatu hè Anacyclus radiatus.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

L'Anacyclus radiatus hè una pianta relativamente cumuna in a so area di ripartizione naturale. Hè adattata à e cundizione aride è pò sopravvive in e terre poveri in nutrimenti. Eppuru, certe pupulazione ponu esse minacciate per causa di a distruzzione di u so ambiente naturale, in particulare per causa di l'urbanisazione è di l'agricultura intensiva. Hè dunque impurtante di prisirvà e zone induve 'ssa pianta cresce naturalmente cù u fine di garantisce a so sopravvivenza à longu andà.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]