America meridiunale

À prupositu di Wikipedia
L'America miridunali

L' America meridiunale hè un cuntinente situatu in l'emisferu occidentale, par u più in l'emisferu meridiunale, incù una parti rilativamenti chjuca in l'emisferu sittintriunali. Hè cuttighjata à punenti da l'uceanu Pacificu è à u nordu è à livanti da l'uceanu Atlanticu. L'America Subrana è u mari di i Caraibi si trovani à u nordupunenti. Cumprendi dodici Stati suvrani (Arghjintina, Bulivia, Brasile, Chili, Culumbia, Equatori, Guiana, Paraguai, Perù, Surinamu, Uruguai è Venezuela), una parti di a Francia (Guiana francese) è parechji tarritorii dipindenti.

Giugrafia[mudificà | edità a fonte]

L'America suttana hè un cuntinenti situatu par u più in l'emisferu miridunali. Hè cuttighjata à punenti da l'uceanu Pacificu è à u nordu è à livanti da l'uceanu Atlanticu. U cuntinenti copri una superficia tutali di à l'incirca 17,84 milioni di chilomitri quatrati, ciò chì rapprisenta à l'incirca 12 % di a suparficia terrania. A catena di l'Andi, chì hè a più longa sarra di u mondu, si stendi longu à a costa punenti di u cuntinenti. U bacinu di l'Amazona, chì hè u più grandi bacinu fiumarecciu di u mondu, accupa parti assà di u cuntinenti. U puntu u più elevatu hè l'Aconcagua in Arghjintina, mentri chì u fiumu Amazona hè u più grandi fiumu riguardu à u ghjettu d'acqua.

Storia[mudificà | edità a fonte]

A storia di l'America miridiunali hè marcata da culturi indigeni anziani, a culunisazioni auropea, par u più da a Spagna è u Portugallu, è i lotti par l'indipendenza di u XIXu seculu. Innanzi à a ghjunta di l'Auropei, l'imperi tali l'Inca subranavani u righjonu. À u principiu di u XVIu seculu, l'espluratori è i cunquistadori auropei ani cuminciatu à culunizà u cuntinenti, ciò chì hà avutu un impattu impurtanti annantu à i pupulazioni indigeni è i so culturi. I guerri d'indipendenza à u principiu di u XIXu seculu ani cunduttu à a furmazioni di a maiò parti di i paesi attuali.

Dimugrafia[mudificà | edità a fonte]

A pupulazioni di l'America suttana hè di circa 430 milioni d'abitanti. U Brasili hè u paesi u più pupulatu, suvitatu da a Culumbia, l'Arghjintina è u Perù. A pupulazioni hè un mischiu di discindenti d'indigeni, d'Auropei, d'Africani è d'Asiatichi, ciò chì hà criatu una grandi diversità culturali è etnica annantu à u cuntinenti. I lingui principali parlati in America suttana inchjudini u spagnolu, u purtughesu (par u più in u Brasili), è una varietà di lingui indigeni. U catulicisimu hè a riligioni duminanti, eredità di a culunisazioni spagnola è purtughesa.

Clima[mudificà | edità a fonte]

U clima in America miridiunali varieghja mori par causa di a so grandi taglia è di a so giugrafia diversa Ci si trova climi trupicali, disertichi, alpini è timparati. A furesta amazuniana hè carattarizata da un clima equaturiali umitu, mentri chì l'Andi ani un clima più fretu è più seccu. A parti a più miridiunali di u cuntinenti, in particulari in Arghjintina è in u Chili, prisenta un clima più timparatu è fretu. I variazioni climatichi influenzani assà a biudiversità è l'ecusistemi di u cuntinenti.

Biudiversità[mudificà | edità a fonte]

L'America suttana hè una di i righjoni i più ricchi di biudiversità à u mondu. Aggronda numarosi ecusistemi unichi com'è a furesta amazuniana, chì hè a più grandi furesta trupicali di u mondu, è l'Andi, chì sò frà i più muntagni alti di u mondu. U cuntinenti hè u fuculaghju d'una grandi varietà di spezii animali è vegetali, frà i quali certi sò endemichi è ùn si trovani altru indocu annantu à Terra. 'Ssa ricchezza in biudiversità hè cruciali par a saluta eculogica glubali di a pianeta.

Noti[mudificà | edità a fonte]


Da veda dinò[mudificà | edità a fonte]

- Elencu di i paesi di u mondu

I cuntinenti di a Terra

Eurafrasia

America

Eurasia

Oceania


Africa

Antartide

Asia

Australia

Europa

America settentriunale

America meridiunale

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]