Alchemilla glaucescens

À prupositu di Wikipedia
Alchemilla glaucescens
Alchemilla glaucescens
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Rosales
Famiglia Rosaceae
Generu Alchemilla
Nome binuminale
Alchemilla glaucescens
Carl Linnaeus, 1753

Alchemilla glaucescens hè una pianta chì face parte di a famiglia di e Rosaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Alchemilla glaucescens hè una spezia di pianta erbacea appartinendu à a famiglia di e Rosaceae. Si caratterizeghja da casce verde è pilute, chì misuranu di regula trà 5 è 15 centimi di longu. E casce sò palmate, incù lobi prufundamente frastagliati, ciò chì li dà un'apparenza unica. I fiori sò chjuchi è discreti, di culore giallu verdicciu, ragruppate in gaspe terminale. 'Ssa pianta cresce di regula in toppi densi, furmendu tappetti bassi.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Alchemilla glaucescens hè originaria di e rigione muntose d'Europa cintrale è meridiunale. Omu a trova per u più in l'Alpe, i Carpazi è i Pirenei. Priferisce l'ambienti umiti, tali e pratuline alpine, e pendite rucciose è e turbiere. 'Ssa spezia hè bè adatta à e cundizione climatiche rigurose di e muntagne, ciò chì spiega a so ripartizione limitata.

Alchemilla glaucescens hè prisente in Corsica.[1]

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Alchemilla glaucescens hè stata discritta per a prima volta da u botanistu svizzeru Carl Ludwig Willdenow in u 1809. Hè ancu cunnisciuta sottu à u sinonimu Alchemilla alpina. 'Ssu nome hè stata usatu da certi botanisti per designà 'ssa spezia, ma hè avale cunsideratu cum'è obsoletu. Alchemilla glaucescens appartene à u generu Alchemilla, chì ragruppa à l'incirca 300 spezie di piante erbacee.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Alchemilla glaucescens hè una pianta relativamente rara è a so pupulazione hè in declinu in numerose rigione. E principale minacce chì pesanu annantu à 'ssa spezia sò a distruzzione di u so ambiente naturale duvuta à l'urbanisazione, u sfruttamentu agriculu è u turismu. Di più, u riscaldamentu climaticu è i cambiamenti in e pratiche agricule ponu ancu avè un impattu negativu annantu à a so sopravvivenza. Cù u fine di prisirvà Alchemilla glaucescens, misure di cunsirvazione tale a prutezzione di l'ambienti, a sensibilisazione di u publicu è a ricerca annantu à a so biolugia è a so eculugia sò necessarie.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]