Agave americana

À prupositu di Wikipedia
Agave americana
Agave americana
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Asparagales
Famiglia Asparagaceae
Genaru Agave
Nomu binuminali
Agave americana
Carl Linnaeus, 1753

Agave americana hè una pianta chì faci parti di a famiglia di l'Asparagaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Agave americana hè una pianta succulenti appartinendu à a famiglia di l'Agavaceae. 'Ssa spezia hè urighjinaria di i righjoni aridi d'America subrana, in particulari u Messicu è i Stati Uniti. Hè carattarizata da a so grandi taglia è i so casci spessi è carnuti, chì poni misurà sinu à 2 metri di longu. I casci sò di culori verdi grisgicciu è prisentani bordi spinosi, ciò chì i rendi à spessu difficiuli à manipulà senza pricauzioni. Agave americana pruduci ancu un picciolu fiurali imprissiunanti, pudendu aghjunghja sinu à 8 metri d'altezza, annantu à a quali si sviluppani numarosi fiora giaddi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Agave americana hè largamenti sparta in i righjoni aridi è mezi aridi d'America subrana. Hè prisenti in numarosi paesi, in particulari u Messicu, i Stati Uniti, u Guatemala, l'Honduras è u Salvadori. 'Ssa spezia hè adattata à cundizioni climatichi estremi, tali tampiraturi alti è pricipitazioni limitati. Si sviluppa par u più in i zoni disertichi, i cuddini rucciosi è i penditi scabrosi.

Agave americana hè prisenti in Corsica.[1]

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Agave americana hè u nomu scentificu accittatu par 'ssa spezia. In a classifica butanica, apparteni à u genaru Agave è à a famiglia di i Agavaceae. Esistini ancu parechji sinonimi par 'ssa spezia, in particulari Agave americana var. expansa, Agave americana var. marginata è Agave americana var. medio-picta.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Agave americana hè una spezia chì ùn hè micca cunsidarata com'è minacciata. Hè largamenti cultivata in numarosi paesi par via di a so biddezza urnamintali è di a so risistenza à i cundizioni climatichi difficiuli. Eppuri, certi pupulazioni salvatichi poni essa affittati da a distruzzioni di u so ambienti naturali divuta à l'urbanisazioni è à l'agricultura intinsiva. Hè dunqua impurtanti di prumova a cunsirvazioni di 'ssa spezia prisirvendu i zoni induva si trova naturalamenti è incuraghjiscendu a so cultura rispunsevuli.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]