Accipiter nisus

À prupositu di Wikipedia
U falchettu
Accipiter nisus
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordine Accipitriformes
Famiglia Accipitridae
Generu Accipiter
Nome binuminale
Accipiter nisus
Carl Linnaeus, 1758

U falchettu (Accipiter nisus) hè una spezia di acellu chì face parte di a famiglia di l'Accipitridae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

U falchettu hè un picculu rapace diurnu di a famiglia di l'Accipitridae. I masci adulti prisentanu un piumaghju grisgiu azuratu annantu à u sopra è aste aranciu annantu à u sottu. E femine è i ghjovani sò di culore brunu chjaru annantu à u sopra incù l'aste brune annantu à u sottu. Stu acellu hà una taglia media, variendu da 35 à 41 cm di longu incù una largura da 67 à 85 cm. U so bizzicu cortu è uncinatu è i so artigli zimbrunuti tistimunieghjanu di i so talenti di cacciadore.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

U falchettu hè largamente spartu in Eurasia è in Africa suprana. A so area di ripartizione si stende da l'Irlanda è da a penisula iberica à punente sinu à u Giappone à livante, è da u sudu di a Scandinavia à u nordu sinu à e rigione subtrupicale africane à u sudu. In Europa, e pupulazione di u nordu migranu ver'di u sudu per l'inguernu, mentre ch'è quelle da u sudu fermanu residente o si cullocanu di manera spergugliata.

U falchettu hè prisente in Corsica è cumunu.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

U falchettu hè un cacciadore agile è opportunistu. Si ciba per u più d'acellucci, ma pò dinù catturà mammiferi, rettili è anfibii. A so tecnica di caccia cunsiste à bulà in modu silenziosu à traversu l'arburi è i buschetti, po à piumbà di suttrattu annantu à a so preda. Hè reputatu per a so rapidità è a so accuratezza, pudendu aghjunghje velucità andendu insin'à 130 km à l'ora à u mumentu d'un attaccu.

U falchettu hè sulitariu fora di u periodu di riproduzione. Nichja in l'arburi, custruiscendu un nidu à forma di cuppa à basa di picculi rami è di foglie. A femina dipone di regula 4 à 5 ovi chì sboccianu dopu à à l'incirca 34 ghjorni. I ghjovani sò cibati da a femina è u masciu insin'à u so spiccà di bulu, chì si produce à u capu di 24 à 30 ghjorni.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Accipiter nisus appartene à u generu Accipiter. Parechje sottuspezie sò ricunnusciute, in particulare :

  • Accipiter nisus nisus : a più sparta, prisente in Europa, in Asia occidentale è in Siberia.
  • Accipiter nisus granti : endemicu di l'isule Canarie è di Madera.
  • Accipiter nisus punicus : prisente à u nordupunente di l'Africa.
  • Accipiter nisus wolterstorffi : prisente in Corsica è in Sardegna.

U falchettu hè dinù statu cunnisciutu sottu à parechji sinonimi, frà i quali Accipiter fringillarius è Falco nisus.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

U falchettu hè classificatu cum'è essendu di Preoccupazione Minore da l'Unione Internaziunale per a Cunsirvazione di a Natura (UICN). E so pupulazione sò stabile è relativamente abundante in a maiò parte di a so area di ripartizione. Eppuru, pò esse minacciatu da a distruzzione di u so ambiente, l'usu di pesticidii è l'inticci incù e linie elettriche. Misure di cunsirvazione tale a prutezzione di e fureste è a sensibilisazione di u publicu sò impurtanti per prisirvà 'ssa spezia emblematica.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • Jean-Claude Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]