Acacia dealbata

À prupositu di Wikipedia
Acacia dealbata
Acacia dealbata
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Fabales
Famiglia Fabaceae
Genaru Acacia
Nomu binuminali
Acacia dealbata
Heinrich Friedrich, 1822

Acacia dealbata hè una spezia d'arburi chì faci parti di a famiglia di i Fabaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Acacia dealbata hè un arburi à fogli parsistenti di a famiglia di i Fabaceae. Pò aghjunghja un'altezza di 30 metri ed hà una curona attundata è densa. I casci sò di culori verdi scuru, incù picculi ghjanduli annantu à u picciolu. I fiora sò di culori giaddu vivu è sò ragruppati in gaspi sferichi prufumati.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Acacia dealbata hè urighjinariu d'Australia è di Tasmania, ma hè stata intraduttu in numarosi righjoni di u mondu, in particulari in Auropa, in Africa suttana è in America suttana. Cresci in i zoni custieri è i muntagni, induva eddu pò furmà furesti densi.

Acacia dealbata hè prisenti in Corsica.[1]

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Acacia dealbata hè statu discrittu pà a prima volta da u butanistu talianu Luigi Aloysius Colla in u 1832. Hè statu classificatu in u genaru Acacia insin'à u 2005, data à a quali hè stata trasfiritu in u genaru Vachellia. Eppuri, 'ssa classifica ùn hè micca univirsalamenti accittata è numarosi butanisti cuntinueghjani di classificà lu in u genaru Acacia. Sinonimi par Acacia dealbata inchjudini Mimosa dealbata, Racosperma dealbatum è Vachellia dealbata.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Acacia dealbata hè cunsidaratu com'è una spezia invadenti in certi righjoni di u mondu, in particulari in Africa suttana è in Nova Zilanda. Eppuri, hè ancu largamenti cultivatu com'è pianta urnamintali pà i so fiora prufumati è a so crescita rapita. Hè ancu apradatu in l'industria di u legnu par a pruduzzioni di pasta à carta è di legnu d'opara. Bench'è a spezia ùn sii micca cunsidarata com'è minacciata, a distruzzioni di u so ambienti naturali pò avè un impattu annantu à a so pupulazioni.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]