Zucca castagnina

À prupositu di Wikipedia
A zucca castagnina

E zucche castagnine sò un gruppu di cultivar eurasiatichi di a zucca, una pianta d'origine mesoamericana (famiglia di e Cucurbitaceae) ghjunta in l'Anzianu Mondu à u mumentu di u scambiu culumbianu.[1] Serianu state introdutte à u Giappone da navigatori portughesi, è ùn serianu ghjunte in Europa dapoi u Giappone ch'è tardi (una famiglia giappunesa averia appurtatu 'ssu legume in Francia solu in 1957). 'Sse prima zucche castagnine, chjamate tandu "zucche dolce di Hokkaido" si sò prestu è largamente diffuse in a giardini d'Europa. Hè à parte si da quest'ultimu ch'ella si sviluppa a varietà chjamata "Zucca castagnina" chì hè oghje una di e più cultivate in i giardini incù e varietà giappunese "Uchiki kuri", "Akaguri" è "Red kuri".

Cum'è e zucche, e zucche castagnine ponu esse cunsumate in minestra, à u fornu incù l'aglia, fritte, in torta o in pappina. Differentemente à a zucca classica, ùn hè micca necessariu di caccià a pelle di a zucca castagnina innanzu a cucera. Pò ancu esse cunsumata cruda. I granelli ponu esse cunsirvati è arrustiti per l'aperitivu.

Storia[mudificà | edità a fonte]

E zucche castagnine sò à l'origine una categuria di Kuri kabocha ("zucca marrone" in giappunese) criata à u Giappone à parte si da i Seiyo kabocha (zucca Buttercup). À u Giappone, omu trova e Kuri kabocha incù numerosi culori (turchinu, neru, grisgiu, biancu, rossu è arancinu). Certe anu una forma più ronda ma tutte anu un sapore assai prossima di a zucca castagnina. Frà quelle, omu trova in particulare a Delica (Ebisu) o a Chestnut, particularmente apprizziata da i gastronomi.

A zucca castagnina

Cum'è tutte e Cucurbita maxima (è ancu l'altre zucche : Cucurbita pepo, Cucurbita moschata è Cucurbita mixta), a zucca castagnina hè d'origine americana (u centru massimu di diversità di i Cucurbita Maxima si trova in l'Andi, ma e ricerche ricente pruponenu piuttostu un'origine mesoamericana) è ùn hè dunque stata introdutta in l'Anzianu mondu ch'è dopu à a scuperta di l'Americhe da Cristofaru Colomb in u 1492.

In stu casu, e kabocha (chì ne face parte a zucca castagnina) serianu statu introdutte à u Giappone da navigatori portughesi in u 1541, chì l'avarianu purtate incù elli à parte si da u Cambogiu. Un'antra ipotesi sugirisce ch'è i Giappunesi avarianu criatu e kabocha à parte si da zucche chì serianu vinute da China.

A zucca castagnina face parte di e varietà selezziunate in Oriente Stremu dapoi parechji seculi, in particulare annantu à l'isula settentriunale di Hokkaido à u Giappone.

E varietà chì anu u nome cummerciale di "zucca castagnina" sò in particulare : Uchiki kuri, Akaguri, Red kuri, ... Anu un aspettu simile : una forma di piripì rossu o arancinu, di unu à trè chilugrammi. Anu tutte un sapore dolce, un gustu pronunciatu di castagna è una carne zeppa è particularmente cremosa.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Di a famiglia di i Cucurbitacee, a zucca castagnina hè una varietà di a zucca (Cucurbita maxima). U so fruttu hà una forma di pera o di piripì.

U so culore hè rossu o brunu o rusulatu, o ancu castagnu.

A so carne hè gialla è farinosa, è hà u sapore di a castagna.

Hè una varietà rampante è i so piccioli ponu misurà sinu à trè metri di longu è portanu numerosi frutti pisendu trà dui è trè chilugrammi.

Valore nutritivu[mudificà | edità a fonte]

A zucca castagnina hè ricchissima in provitamine A è in oligoelementi (fosfuru, calciu, magnesiu, ferru, putassiu, siliciu, sodiu...), in aminoacidi, in acidi grassi insaturi, in amidu, in zuccheri naturali è in carotene.

Più u fruttu hè cunsirvatu in una cantina asciutta, più u so tenore in vitamine è in zuccheri cresce.

Lessicu[mudificà | edità a fonte]

A zucca castagnina hè ancu chjamata a zucchetta castagnina o a zucca marrone.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.