U Scupatu

À prupositu di Wikipedia

U Scupatu hè una pezza di teatru, una cummidiola, creata da Antone Bonifacio. Hè stata publicata in l'Annu Corsu, in u 1923, eppo ripublicata in l'Antulugia di a litteratura corsa di Matteiu Ceccaldi. U Scupatu mette in scena cinque persunaghji: Santiuccia, Zia Fiffina, Lelletta, Cecca è Ziu Tattone. A pezza cumporta trè "quadri".

U SCUPATU[mudificà | edità a fonte]

Eccu u testu di U Scupatu, incù una scrittura appena più muderna ch'è quella di l'Annu Corsu.


QUADRU PRIMU[mudificà | edità a fonte]

Scena prima[mudificà | edità a fonte]

SANTIUCCIA, ZIA FIFFINA


SANTIUCCIA (chjama spasimata sottu a finestra di zia Fiffina) : Zia Fiffì-i-i... O zia Fiffì-i-i...

ZIA FIFFINA : Ooh !... Cosa voli, Santiù?

SANTIUCCIA : Ùn sapete nunda : more u Scupatu...

ZIA FIFFINA : Tù sia tinta, cosa canti?

SANTIUCCIA: Ch’accechi, tenè! L’aghju vistu eiu cù i me ochji.

ZIA FIFFINA O lu scuritu! Cos’hà avutu? Cum’hè andata ?...

SANTIUCCIA: More, vi dicu. Era chjosu in la so stanza, è s’hè lagnatu tutta a notte. Ùn ci hè statu mezu di fà lu aprì! Allora, stamane, anu chjamatu u so nipote. Sò cullati pè la finestra, sò entrati, è l’anu truvatu ch’ùn parlava piune. Avà ghjè à mumenti, ùn passa mancu un’ora... Sò ghjunta à chjamà u sgiò curatu : lasciate mi andà!...

Scena II[mudificà | edità a fonte]

ZIA FIFFINA, LELLETTA


ZIA FIFFINA (sola) : O lu pughjatu! (Chjama a vicina .) Lellè? O Lellè ? !...

LELLETTA (à la finestra) : Accidenti, stamane ! Cosa ci hè avà?

ZIA FIFFINA : O tinti noi! Ùn sapete Lellè? More u Scupatu...

LELLETTA : More u Scupatu? Allondò chì ùn pò esse...

ZIA FIFFINA (insistendu) : More u Scupatu!!

LELLETTA : Chì ti l’hà detta?

ZIA FIFFINA: Vene di dì mi la Santiuccia di u Pughjale...

LELLETTA : Allora hè vera! Ma cume hè andata? Aspetta... (Scende in piazza.)

ZIA FIFFINA (sola) : Ci vuleva ancu stu santavugliu, stamane... (À Lelletta chì affacca :) Vulete vede, o Lellè, chì hè stata un'indigestione ? Ieri sera, hè andatu à u Scalellu à coglie dui fichi. A sò, perchè n’hà purtatu ancu un bellu piattu à u me vechju... Ne avarà magnatu troppu è, cum’era ghjà notte, li saranu ristati à u stomacu. Per me, hè propiu cusine. Ma sintaremu à Cecca chì hè scesa à vede.

LELLETTA : Ah! deve esse cusì. Pesta chì ti magni, o Fiffì, cum'è induvini! Oh! scure noi, cosa simu sopra sta terra : oghje in vittura, dumane in sepultura. À mumenti, ùn ci hè più nisunu in stu paese. Mi ne fussi puru stata à Tulò...

Scena III[mudificà | edità a fonte]

E PRECEDENTE, CECCA


LELLETTA : Cè ? Cume va? Parla prestu, fatata?

CECCA : O tinta mè! Sboccu, ùn possu più tirà u fiatu !...

TUTTE : Parla, prestu !...

CECCA : Ch’aghju da di? Hè propiu finitu : un parla piune è ghjè ghjacciu cum'è cotru...


Scena IV[mudificà | edità a fonte]

E PRECEDENTE, ZIU TATTONE


LELLETTA (cù ziu Tattone chì ghjunghje à l’appasponi) : Sentite, ziu Tattò ? More u Scupatu !...

ZIU TATT0NE : O vai, chi si scema. E uscitu di quì, ieri Sera, alegru cum'è un pichjottu...

ZIA FIFFINA : Sì, Tattò, hè propiu cusì! Avà stai frescu! Cume farai senza u Scupatu? Cume faremu? Per noi hè una vera disgrazia...

ZIU TATTONE : Ma, perdingulina, dite in veru o in burla?

LELLETTA è ZIA FIFFINA (inseme) : Fussi la puru una burla!

LELLETTA : Hè statu propiu un attaccu! Sì, un veru attaccu di prupessia.

ZIA FIFFINA : Un’indigistione di fichi pisciatini...

ZIU TATTONE (fora di sè) : O disgrazia la meia! Cume faraghju eiu, avà, senza u Scupatu ? Ùn era megliu chì fussi mortu eiu ? Sò vechju, sò cecu, sò pienu di mali. Per me, a morte sarebbe stata una campa, ancu prima. Figuremu ci avà! U Scupatu era sempre à i me ordini. Veniva quì, di ghjornu è di notte (per me hè sempre notte!). L’invernu poi, mentre Fiffina scindeva cù e donne in ampagna, ellu ùn mi lasciava un mumentu. Mi attizzava u focu, mi racuntava mille storie, tutti i putachji di u paese. Eppoi lighjeva u ghjurnale chì era un dicoru. Chì mi parlarà avà di a guerra ?...

ZIA FIFFINA : Sì, Tattò, hè propiu un castigu. Chì piacè! Mi n’andava tranquilla à curà e me galline, à purtà a me capra, à fà tutti li me affarucci. U Scupatu era quì. U me vechju era tranquillu, ed eiu dinò. Avà un pudaraghju più move mi di casa...

LELLETTA : Povaru Scupatu! Chì l’avessi detta? Ieri sera, cullava pè u Padulu, pidicutu pidicutu, chì pareva un giuvanottu. Mi dispiace adrittura. Era un po’ grugnò, s'è vulete, ma ùn era gattivu mancu stampa. Peccaïre!

CECCA : Era vechju! I vechji bisogna cumpatì li. Averebbe duvutu capì la ancu a figliola, invece di abandunà lu...

LELLETTA (cunvinta) : Sicuru! Appressu tuttu, ùn li stava in collu chì n’aveva abastanza per ellu...

ZIU TATTONE : Sì, hè un gran curdogliu per mè. Hè ancu una gran' perdita pè u paese. Era bonu per tuttu, per casa è per fora. Ùn si truvava u simile per fà una sepa, per acca1zà un arburu, per arranghjà una mappula. Avà, ùn resta nisunu per mette un chjodu...

LELLETTA : Capiscu! Era propiu un omu cume fo, bravu, servizievule, è di gustu...

ZIA FIFFINA : Eppoi cume faceva bè i cuntati! Quandu parlava di i Reali di Francia, di Fioravanti, di Guerinu u Mischinu, stavamu tutti à bocca aperta, vechji è zitelli...

LELLETTA : È in chjesa! Cume cantava bè l’uffiziu! Ma chère, pareva un organu! Cume farà u curatu, avà chì ùn pò cantà mancu Niculinu chì è in dolu!

ZIU TATTONE : Povaru Scupatu! Povaru me! Ah! ùn vogliu più vive !...

QUADRU SECONDU[mudificà | edità a fonte]

Scena prima[mudificà | edità a fonte]

SANTIUCCIA, ZIA FIFFINA, LELLETTA, ZIU TATTONE


SANTIUCCIA : Pustema à i suspiri è à chì suspira! Cos’avete avà?

ZIA FIFFINA : Avemu bellu ch'è dì, hè propiu una vitaccia. Ch'è Diu li dia bon riposu!...

LELLETTA : Amme!

SANTIUCCIA: È torna à Vignale !... Vi dicu ch'è u Scupatu ùn more più. L’hanu datu una tazza di malba è un bon lavativu, è avà parla, ride è vole alzà si...

LELLETTA : Ma ch'è u diavule t’importi... Cosa dici avà? Eccu un schiffo chì hà u curaghju di ride ancu di i morti. Sta giuventù d’oghje ùn rispetta più nunda...

SANTIUCCIA : Vi dicu ch'è u Scupatu ùn more più, chì hè guaritu...

ZIU TATTONE : Finisci la, o prigarà male per te, o scimpiataccia!


Scena II[mudificà | edità a fonte]

E PRECEDENTE, CECCA


CECCA : Alegri, cumpagni! U Scupatu si franca la morte.

ZIU TATTONE : Voli vede chì hè vera, Lellè! O lu me bè ; cum’hè andata? Parla, me cinì,..:.

CECCA : Hà resu per sottu è per sopra, ed hè propiu libaru...

SANTIUCCIA : Videte! Ùn mi vulevanu crede. Eviva u Scupatu !

LELLETTA : L’aghju detta eiu chì ci hà da mandà tutti in sempiternu...

ZIA FIFFINA : Hà propiu sette spiriti cum'è i gatti!

LELLETTA : Poi puru dì cum'è u diavule...

ZIU TATTONE : Cumenciu à respirà. Sia ringraziatu u Signore.

ZIA FIFFINA : Lascemu corre... Un hè tantu farina da fà ostie, ma...

CECCA : Avete raghjò, zia Fiffì ! Bisogna cumpatì lu, hè vechju cum'è u vostru maritu...

LELLETTA : Peccaïre! Parlate bè, voi altri, perchè ùn l’avete da scunfinì. A saparà a so figliola quant'è ne avarà da passà torna. Ùn ci hè rispettu nè per ella, nè per u maritu chì hè sopra a pala è chì soffre tantu... Manda tutti l’impruperii à tremindui. Canta u miserere per ellu è pichja di piola sopra una planscia cum'è per inchjudà una biera è fà li assaporì d’avanzu i terrori di l’infernu. Tutti i ghjorni hè listessa canzona, ùn li lascia requie... Hè propiu un gattivu fiatu, un movè susgè!

ZIA FIFFINA : Avete ragiò, Lellè ; hè un vechju propiu stranu!

LELLETTA : U diavule ùn lu vole. Ci lu lascia per castigu.

ZIA FIFFINA : Cuccagna, voi, Lellè ! Sò eiu chì sò da cumpienghje. L’invernu s’avvicina. L’avaraghju in casa di ghjornu è di notte. U ghjornu, cù a scusa d’assiste u giardinellu quì accantu, avaraghju da stà appressu ad ellu per dà li à quandu u sigaru, à quandu u vichjerinu, chì ùn finisce mai; è a sera, cù a scusa di fà cumpagnia à u me vechju è di masticà li u ghjurnale di a guerra, si pigliarà tuttu u focu è ci vularà ch’eiu veghji fin’à mezanotte mentre avarebbe bisognu di ripusà ste benedette osse. Oh! povara, ammantillata mè! Ùn ne aghju abbastanza cun Tattone. Saraghju ancu destinata à scunfinì u Scupatu...

ZIU TATTONE : Canta, canta, o marmotta! À mè ùn mi pare mancu vera ch’ellu campi u Scupatu. U ghjornu, ùn saraghju solu è le nuttate mi pareranu menu longhe. Sia benedettu u Signore!

LELLETTA : Lasciate lu dì, o Fiffì. A morte ùn sà ciò chì face. Ottu ghjorni fà s’hà pigliatu à Zucculinu chì era cusì bravu è digurdì ; è l’invernu scorsu, à me fratellu, giovanu cum'è l’acqua, tondu cum'è una mela, frescu cum'è u grecale, ingherlichjitu cum'è un merulu! È lascia 'ssu stralabiu, 'ssu fegnan, mentre a so morte sarebbe stata un sullevu per tutti !

ZIU TATTONE : Ùn ti piattu micca chì avarà i so difetti è ch'è più d’una volta hà rottu e scatule ancu à mè, ma eiu, à dì la franca...

CECCA : Era vechju, ziu Tattò! Tutti i vechji site storti !... Ancu caccaru era cusì...


QUADRU TERZU[mudificà | edità a fonte]

Scena prima[mudificà | edità a fonte]

SANTIUCCIA, ZIA FIFFINA, CECCA


SANTIUCCIA (chjama) Zia Fiffì-i-i! O zia Fiffì-i-i!

ZIA FIFFINA (à la finestra) Cosa ci hè avà?

SANTIUCCIA : Hè mortu!

ZIA FIFFINA (stizzita) Sò morte e to corne, o ciuffulò!

SANTIUCCIA : Vi dicu chì hè mortu! Hè mortu à mumenti !...

ZIA FIFFINA : U Scupatu?

SANTIUCCIA : U Scupatu in persona. Pariva guaritu. Tuttu d’un colpu hà mandatu un gran' suspiru, hà chjosu l’ochji è ne hè passatu...

ZIA FIFFINA : O tinti noi! Cè? o Cè? Tù sia scura, sì sorda?

CECCA : Sò stata un po custì, zia Fiffì. Ùn avete intesu : u Scupatu...

ZIA FIFFINA : Purtroppu ch’aghju intesu... Cosa diciarà Tattone ?... Ma eccu à Lelletta.

Scena II[mudificà | edità a fonte]

E PRECEDENTE, LELLETTA, ZIU TATTONE

LELLETTA : Chì stonde, figliole! Trà l’ortu, a capra è tutte ste bestiole, ùn ne possu più... Quantu rigretu à Tulò! (À Fransoa, u so gattu :) Fatatu, cosa dite voi ? (L’abbraccia :) Ma cosa avete tutte, ch’ùn dite nunda... Avete certe fasson...

ZIU TATTONE : Hè vera, sò tutte mute chì hè un piacè !...

ZIA FIFFINA : Sì, faremu le sceme... Ci hè propiu da fà le sceme... (Singhjozza.)

ZIU TATTONE : Cos’hai, marmotta? Pienghji? Aspetta ch’eiu mori prima...

CECCA : Ùn la sgridate, o ziu Tattò, lasciate la sfugà...

ZIA FIFFINA : Sì, sta volta è cusì, ùn ci hè rimediu, u Scupatu hè mortu!

LELLETTA : È dà li!

ZIU TATTONE : Ne fate una vera cumedia! Chì vergogna!

ZIA FIFFINA : Eppuru hè cusi... Aiò, o Lellè, andemu à priparà ci per fa e nostre parte...

LELLETTA : Ça c’est fort: era mortu, hè rinvivitu, eppo' avà...

ZIA FIFFINA : O scure! zitta Lellè, ci l’hà fatta à tradimentu...

LELLETTA : À u lampu! O disgraziate!

ZIA FIFFINA : Cusi bravu!

LELLETTA : Cusi amurosu!

SANTIUCCIA (ironica) : Cusì bravu è amurosu!

LELLETTA : Cusì garbatu!

CECCA (ironica) : Lu pughjatu!

ZIU TATTONE : U casu hè propriu stranu! (Manda un suspirone.)

ZIA FIFFINA : Chì curdogliu!

LELLETTA : Chì perdita! Chì maloru!

ZIU TATTONE : Signore, pigliate prestu anc’à mè! (Tutti singhjozzanu.)

CECCA : Povaru Scupatu! Vivu, era un diavule. Mortu, ne fanu un santu! Mi salutarà à caccaru...

Da vede dinù[mudificà | edità a fonte]