Squadru taculatu

À prupositu di Wikipedia
U squadru taculatu
Squatina oculata
Classificazione scentifica
Regnu Animalia
Divisione Chordata
Classa Chondrichthyes
Ordine Squatiniformes
Famiglia Squatinidae
Generu Squatina
Nomu binuminale
Squatina oculata
Linnaeus, 1758

U squadru taculatu (Squatina oculata) hè una spezia di squadru di a famiglia di i Squatinidae prisenti in l'Atlanticu è in u Mari Tarraniu. [1]

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

U squadru taculatu pò aghjunghja una lunghezza di 1,6 metru. Com'è pà l'altri squadri, u so corpu hè sciacciatu da larghissimi nutaghjoli pitturali, dendu li l'apparenza di una longa raza. Eppuri, in cuntrariu di i razi, i nutaghjoli pitturali sò chjaramenti siparati di u corpu. Ani dui nutaghjoli dursali è micca nutaghjola anali. U squadru hè grisgiu è brunu incù picculi tacchi tondi neri è bianchi è una tacca bianca distintiva annantu à u coddu. I basi è l'estremità di i nutaghjoli pitturali ani i tacchi bughji simetrichi, è ancu a basa di a coda è u bordu infiriori di i nutaghjoli dursali. I tacchi oculari à bordi bianchi poni essa prisenti. I lati stiriori di i nutaghjoli dursali è cudali sò bianchi, quiddi di i nutaghjoli turacica è pelvica sò scuri. I spini allargati sò situati in a zona di u muccichili è di tondu à l'ochja, ma micca annantu à u spinu.

L'ochja sò situati annantu à u sopra di a testa, incù una forti suparficia cuncava trà eddi. I nari stiriori sò cuparti di barbigliuli corti. I spiraculi sò maiò. Ci sò cinqui aparturi branchiali latirali è infiriori. I valvuli nasali sò o appena sfranati, o à bordi lisci, i barbigliuli sò o furcati, sii lubati.

Distribuzioni[mudificà | edità a fonte]

U squadru taculatu si trova annantu à a costa punenti di l'Africa insin'à Namibia, è ancu in u mari Tarraniu. Campa in i marghjini stiriori di l'altupianu cuntinintali à i prufundità cumpresi trà 20 è 500 metri, bench'è eddu risedi di solitu à i prufundità supiriori à 100 metri.

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

I dati rilativi à a biulugia di 'ssa spezia sò limitati. Si sà ch'edda si ciba di picculi cagnacci, di pesci ussacuti, di cefalopodi è di granci. Com'è tutti i squadri, hè ovuviviparu. I chjuchi misurani 24 -27 centimi di longu à a nascita.

Minacci è rilazioni incù l'omu[mudificà | edità a fonte]

U squadru taculatu hè in priculu criticu d'estinzioni. Com'è u squadru spinosu (Squatina aculeata) chì si trova in listessu ambienti, 'ssa spezia era in tempi di una volta mori cumuna. Hè soprattuttu minacciata da a pesca intinsiva in i zoni custieri è l'altupiani cuntinintali par mezu di reti derivanti, di reti classichi è di palamiti, chì affitteghja a maiò parti di a so aria di ripartizioni à a larga di i costi africani. I cagnacci sò catturati in quant'è presi accissorii, ciò chì hà caghjunatu una caduta spittaculari di a pruvista in cori di l'ultimi 50 anni. A spezia hà dunqua sparitu in vasti zoni di u nordu di u mari Tarraniu è in l'acqui custieri africani. Incù dui spezii imparintati, u squadru cumunu è u squadru spinosu, l'auturità purtughesi carchi à a pesca in a zona situata à a larga di u Maroccu è di a Mauritania ani custattatu una caduta di 95 % trà 1990 è 1998. A prissioni di i piscarii annantu à a distribuzioni di a spezia hè suscittibuli di intinsificà si in u futuru.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruveni in parti da a wikipedia in inglesu.

Bibliugrafia[mudificà | edità a fonte]

  • Rughjeru Miniconi, Parlata aghjaccina cittatina è paisana, Ed. A Barcella, 2017.