Squadru cumunu

À prupositu di Wikipedia
U squadru taculatu
Squatina squatina
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Divisione Chordata
Classa Chondrichthyes
Ordine Squatiniformes
Famiglia Squatinidae
Generu Squatina
Nomu binuminale
Squatina squatina
Linnaeus, 1758

U squadru cumunu (Squatina squatina) hè una spezia di cagnacciu di a famiglia di i Squatinidae, chì era in tempi di una volta spartu in l'acqui custieri di u nordestu di l'uceanu Atlanticu.[1] Beddu adattatu pà nasconda si annantu à i fondi marini, u squadru hà una forma sciacciata incù i nutaghjoli pitturali è pelvichi allargati, ciò chì li dà una sumiglianza suparficiali incù una raza. 'Ssa spezia si ricunnosci à u so corpu largu è ribustu, à i so barbigliuli conichi, à u so spinu senza spini (ind'è i più individui grandi), è à a so culurazioni dursali grisgiccia o bruniccia incù un mutivu di numarosi picculi marchi chjari è bughji (chì hè più vivu ind'è i ghjovani). Misura sinu à 2,4 m di longu.

Com'è l'altri membri di a so famiglia, u squadru hè un pridatori nutturnu chì s'intana in i sedimenti è aspetta i so predi, par u più pesci ussacuti bentichi, ma dinò razi è invirtibrati. Spezia vivipara senza siconda, i femini dani nascita à i catiddati da setti à 25 chjuchi ogni dui anni. U squadru hè di regula pocu priculosu par l'omu, ma s'eddu hè pruvucatu, pò mursicà prestu. Dapoi u mezu di u 20u seculu, a pesca cummirciali intensa praticata in tutta l'aria di ripartizioni di u squadru hà dicimatu a so pupulazioni par via di i presi accissorii. Hè oghji lucalamenti spintu o guasgi in a maiò parti di a so aria di ripartizioni sittentriunali, è i pruspittivi di i pupulazioni spizzati chì fermani sò resi più pricarii par via di u so tassulu debuli di ripruduzioni. Di cunsiquenza, l'Unioni internaziunali pà a cunsirvazioni di a natura hà classificatu 'ssa spezia com'è essendu in priculu criticu d'estinzioni.

Tassunumia è filugenesi[mudificà | edità a fonte]

U squadru hè statu discrittu à l'urighjini da u storicu naturalistu svidesu Carl Linnaeus, cunnisciutu com'è u " babbu di a tassunumia ", in a dicesima edizioni di 1758 di Systema Naturae com'è Squalus squatina. Ùn hà micca disignatu campionu tipu. A parola squatina hè u nomu di a raza in latinu; hè statu erettu in nomu di genaru pà tutti i squadri da u zoologistu francesu Andria Duméril in u 1806. Stelbrink è i so culleghi (2010) ani fattu un studiu basatu annantu à l'ADN mitucundriali è ani scupartu chì a spezia suredda di u squadru hè u squadru spinosu (S. Aculeata). I dui spezii ani furmatu un cladi incù uni beddi pochi di spezii di squadri asiatichi.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Essendu unu di i più grandi membri di a so famiglia, u squadru cumunu pò aghjunghja una lunghezza di 2,4 metri par i femini è di 1,8 metri pà i masci. U pesu massimu dichjaratu hè di 80 kilò. 'Ssa spezia hà in cumunu incù l'altri squadri un corpu sciacciatu è grandi nutaghjoli pitturali à forma d'ali frà i quali i lobi antiriori ùn sò micca saldati à a testa. A testa è u corpu sò mori larghi è turzotti, incù picculi ochja pusiziunati annantu à u spinu è suvitati da un paghju di spiraculi più grandi. Un paghju di barbigliuli micca adurnati si trova davanti à i nari. I pieghi di peddi incù un solu lobu triangulari sò prisenti annantu à i lati di a testa. I denti sò chjuchi, pinzuti è di forma simili in i dui canteghji

I nutaghjoli pitturali è pelvichi sò larghi incù l'estremità attundati ; i dui nutaghjoli dursali sò pusiziunati annantu à a coda musculata daretu i nutaghjoli pelvichi. A nutaghjola anali hè assenti, è a nutaghjola cudali hà un lobu infiriori più maiò chì u supiriori. I denticuli dermichi sò chjuchi, stretti è pinzuti, è coprini tutta a suparficia supiriori è a maiò parti di a suparficia infiriori di u corpu. Ci sò i tacchi di picculi spini annantu à u muccichili è sopra à l'ochja. I picculi individui ani un'infilarata di spini à mezu à u spinu. A culurazioni hè grisgia à brunu russicciu o virdicciu annantu à u sopra, incù numarosi picculi tacchi neri è bianchi, è bianca annantu à u sottu. I ghjovani ani i mutivi più adurnati chì l'adulti, incù linii pallidi è tacchi più scuri. I nutaghjoli dursali ani un bordu antiriori più scuru è un latu pustiriori più chjaru. Certi individui ani una tacca bianca à u daretu di u " coddu ".

Distribuzioni è ambienti[mudificà | edità a fonte]

U squadru cumunu in un fondu rinosu

U squadru cumunu hè prisenti in l'acqui timparati di l'Atlanticu nordestu, di u sudu di a Nurvegia è di a Svezia à u Sahara uccidentali è à l'isuli Canarii, cumpresu intornu à l'isuli britannichi è in u mari Tarraniu. Siont'è l'UICN, hè pussibuli ch'eddu fussi sparitu di u mari di u Nordu. Ferma prisenti di tondu à l'isuli Canarii, di l'Algiria, di a Tunisia, di a Libia, d'Israeli, di a Turchia, di u nordu di Cipru, di a Grecia uriintali (mari Egeu), di u mari Adriaticu di l'Italia uriintali, di a Cicilia, di Malta, di a Corsica, di l'Irlanda è di u punenti di a Grandi Brittagna è di u Paesi di Gallia. A so prisenza attuali in certi parti di u mari Tarraniu hè incerta, com'è à l'intornu di Madera, di l'Azzori, di u Maroccu, di l'Egittu, di a Spagna è di a Francia cuntinintali, di a Creta, di a Siria, di a Sardegna, di a Grecia uccidentali è di l'Italia uccidentali. 'Ssu cagnacciu benticu stà in l'altupianu cuntinintali, prifirendu i substrati moddi tali a fanga o a rena, è pò essa truvatu vicinu à a costa insin'à una prufundità di 150 metri. Pinetra calchì volta in l'ambienti salmastri. I picculi pupulazioni di squadri cumuni di u Nordu migrani versu u nordu in statu è versu u sudu d'invernu.

Biulugia è eculugia[mudificà | edità a fonte]

Mentri a ghjurnata, u squadru cumunu hè di solitu immobili annantu à u fondu di u mari, intanatu sottu à un stratu di sedimenti, è soli i so ochja sò visibuli. Di notti, diventa più attivu è si pò calchì volta veda lu nutà sopra à u fondu. I bandi cuntendu insin'à una cintunara d'individui sò stati ussirvati à a larga di Gran Canaria d'istatina.

U squadru cumunu piattatu sottu à a rena

U squadru hè un pridatori impustatu chì si ciba par u più di pesci ussacuti vivu annantu à u fondu, in particulari di pesci piani, bench'è eddu s'attacchi ancu à i razi è à l'invirtibrati. I predi signalati sò u merluzzu Merluccius merluccius, i pesci piani Bothus spp., Citharus linguatula è Solea solea, u totanu Loligo vulgaris, i seppii Sepia officinalis è Sepiola spp. è i granci Medorippe lanata, Geryon trispinosus, Dromia personata, Goneplax rhomboides, Liocarcinus corrugatus è Atelecyclus rotundatus. U stomacu di certi campioni asaminati cuntinia ancu l'arba marina o l'aceddi (in un casu, un marangonu intreiu). I squadri individuali scegliini i siti chì offrini i megliu oppurtunità d'imbuscata è, in casu di successu, poni firmà ci mentri parechji ghjorna.

I squadri cumuni sò vivipari senza siconda, ciò chì significheghja chì i ghjovani sbocciani in l'uteru di a mamma è sò nutriti da un saccu vitiddinu insin'à a nascita. I femini ani dui uvarii funziunali, l'uvariu drittu cuntinendu più ovociti è l'uteru drittu cuntinendu in cunsiquenza più embrioni; 'ss'asimmitria funziunali ùn hè micca prisenti ind'è l'altri spezii di squadri. L'ovuli maturi misurani 8 cm di diamitru è ùn sò micca rinchjusi in una capsula. U ciclu di ripruduzioni hè statu stimatu à 2 anni, l'ovulazioni avendu locu di branu, bench'è 'ssa piriudicità sii mali difinita. A taglia di i catiddati varieghja da setti à 25 ed hè currilata à a taglia di a mamma; i ghjovani sò in gistazioni mentri 8 à 10 mesa. A parturizioni hà locu da dicembri à frivaghju in u mari Tarraniu è di lugliu à a larga di l'Inghilterra, i neunati misurendu 24-30 cm di longu. I masci è i femini aghjunghjini a maturità à i lunghezzi rispittivi di 0,8-1,3 m. è 1,3-1,7 m.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruveni in parti da a wikipedia in inglesu.