Skorba

À prupositu di Wikipedia
Skorba

Skorba - dinù ortugrafiatu Sqolba - hè u situ d'un inseme di tempii megalitichi, situatu in Zebbieh à u nordupunente di l'isula di Malta.[1]

Storia[mudificà | edità a fonte]

L'inseme di u tempiu di Skorba

Scupertu à u principiu di l'anni 1960, hè firmatu à u scartu di e campagne di scavii di u seculu XIX. Hè bulicatu da David H. Trump trà 1961 è 1963. 'Ssu situ hè di prima trinca per documintà a preistoria maltesa apposta chì ellu hè statu occupatu mentre dui millennii, da u principiu di a fasa Ghar Dalam (5 400 av. GC) sin'à a fine di a fasa Tarxien (2 500 av. GC)[2]. Annantu à a lucalisazione d'un paese neuliticu di a fasa Ghar Dalam visibile à livante è à punente di u cumplessu, David H. Trump hà identificatu dui tempii, un prima tempiu meridiunale di a fasa di Ġgantija (3600-3000 av. GC) è un tempiu settentriunale di a fasa di Tarxien (2900-2500 av. GC). In u 1992, l' Unesco aghjusta i tempii di Skorba à u patrimoniu mundiale di l'umanità.

Bellu nanzu a custruzzione di i tempii, l'omu hà occupatu u situ da l'età di petra. E più vechje vistighe cunsistenu in un muru di 11 metri di longu datendu da a prima mità di IVu millenniu.

U tempiu meridiunale hè à forma di trifogliulu è cumporta trè abside, orientatu sicondu un assu sudestu nordupunente di circa 20 x 12 m in un'accinta di 25 x 15 m.

Un dittagliu impurtante hè u pavimentu in petra à l'intrata di u tempiu. 'Sse lastre, frà i sei, cumportanu cinque tufoni annantu à trè di elle. 'Ssi tufoni sò interpritati da D. H. Trump cum'è essendu destinati à riceve libazione[3]

Un bloccu altu 3,90 metri, imprudatu per a custruzzione di a scancia interna, pare esse ligatu à un riaccuncciamentu ultiriore di a fasa Tarxien. 'Ssu bloccu hà a particularità d'esse di calcariu à glubigerina, assente di l'ambiente geologicu vicinu à u tempiu. A carriera a più prossima si trova à più di 1500 metri è u trasportu d'un bloccu di parechje tonne in un paisaghju accidentatu hè in sè una prova.

U tempiu settentriunale à parechji trifogliuli, eppuru più ricente hè cunsirvatu male. Di circa 15 x 15 metri, hè appiccicatu à u prima sicondu un assu sudu/nordu.

Esiste un terrame specificu di Skorba chjamata Skorba grisgia è Skorba rossa. U terrame Skorba grisgia hè caratterizatu da un culore grisgiu di a ceramica, pudendu andà sin'à u neru. U terrame Skorba rossu si differenzieghja da u culore rossu o brunu di a ceramica.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.
  2. D. H. Trump (1966).
  3. Trump 1966.

Bibliugrafia[mudificà | edità a fonte]

  • Alain Blondy (1991) Malta, Arthaud, Parigi, Ried. 2007 (in francese)
  • David H. Trump (1966) Skorba, Oxford University Press (in inglese)