Seppia

À prupositu di Wikipedia
A seppia
Sepia officinalis
Classificazioni scentifica
Regnu Animalia
Divisioni Chordata
Classa Cephalopoda
Ordine Sepiida
Famiglia Sepiidae
Genaru Sepia
Nomu binuminale
Sepia officinalis
Linnaeus, 1758

A seppia (Sepia officinalis) hè un mudduscu chì faci parti di a famiglia di i Sepiidae. A seppia hè diffusa in u Mari Tarraniu è in l'Uceanu Atlanticu Uriintali, da a penisula scandinava insin'à u Maroccu.

A seppia hè longa sin'à 40 cm. A so forma hè uvala. L'ochji sò maiori è l'iridi hè à forma di a lettara "W". In ghjiru à a bocca, ci sò deci tentaculi - ottu corti è dui longhi - chì li servini par catturà i so predi. A seppia si movi lestru lestru, in casu di periculu è pò cappià tandu un nivulu d'inchjostru neru, par piattà si. A seppia hè ancu capaci di mimitisimu, u so culori cambiendu tandu sicondu u culori di u circondu.

In Corsica[mudificà | edità a fonte]

A seppia hè mori cumuna in Corsica.

A seppia hè ancu u nomu in corsu di i nivuli furmati in u celi in tempu di libecciu, chì t'ani a forma di l'ossu di seppia.

S'usa mori a seppia in a gastrunumia corsa, par asempiu in a seppia à l'istrettu (com'è u polpu o u totanu). Si faci sfrighja prima a seppia in oliu in un tianu, incù a ciuvodda è l'aglia beddi minuzzati. Dopu s'aghjusta a salsa pumata, u vinu rossu è l'acqua è si laca cocia circa un'ora. Dopu s'aghjustani i poma, o u risu o ancu i pasti.

Citazioni[mudificà | edità a fonte]

Accadi chì a seppia fussi mintuvata in a cultura corsa. Par esempiu:

  • in a sprissioni: ti tira di neru com'è a seppia

Rifarenzi[mudificà | edità a fonte]

  • Miniconi R., Molinier R., Nouhen D., Pimort M.-J. (1980) Pesci di Corsica è di u Mediterraniu, Parcu Naturali Regiunali di Corsica (in francesu)

Liami[mudificà | edità a fonte]

Da vede dinù[mudificà | edità a fonte]