Scopa (arbustu)

À prupositu di Wikipedia
A scopa
Erica arborea
Classificazioni scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Magnoliophyta
Classa Magnoliopsida
Ordini Ericales
Famiglia Ericaceae
Genaru Erica
Nomu binuminali
Erica arborea
Linnaeus, 1753
U limonu

A scopa (Erica arborea) hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di l'Ericaceae. A scopa hè ancu chjamata a scopa maschili, in cuntrastu incù a scopa feminiccia.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

A scopa hè una spezia di pianta à fiora appartinendu à a famiglia di l'Ericaceae. Hè un arbustu à fogli parsistenti chì pò aghjunghja un'altezza da 2 à 5 metri. I so casci sò chjuchi, stretti è verdi scuru, incù una tissitura dura. I fiora di a scopa sò ragruppati in gaspi terminali è sò di culori biancu o rusulina pallidu. Sò carattarizati da longhi stamini chì varcani i pitali.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

A scopa hè urighjinaria di u righjonu mediterraniu, ind'edda hè largamenti sparta. Omu a trova par u più in i paesi tali a Spagna, l'Italia, a Grecia è a Turchia. Eppuri, hà ancu statu intradutta in altri righjoni di u mondu, in particulari in Africa suttana, in Australia è in Nova Zilanda.

Erica arborea hè prisenti è mori cumuna in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

'Ssa spezia hè bè adatta à i cundizioni mediterranii, carattarizati da istati caldi è asciutti è inverni dolci è umiti. L'Erica arborea cresciu di regula annantu à i terri aciti è beddi assiccati, tali i terri rinosi o rucciosi. Hè capaci à risista à i periudi di sicchina grazia à i so radichi fondi chì li parmettini d'assurbiscia l'acqua in prufundità.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Erica arborea hè ancu cunnisciuta sottu à altri noma scentifichi, tali Erica arborea var. alpina è Erica arborea var. longifolia. 'Ssi noma sò à spessu apradati pà disignà variazioni di 'ssa spezia chì prisentani carattaristichi appena diffarenti, tali casci più longhi o una ripartizioni giugrafica spicifica.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

L'Erica arborea hè cunsidarata com'è una spezia di cuncernu par causa di a distruzzioni di u so ambienti naturali. L'attività umani, tali l'urbanisazioni è l'agricultura intinsiva, ani addistratu|caghjunatu una diminuzioni di a so pupulazioni in numarosi righjoni. Di più, a cugliera eccessiva di 'ssa pianta par un usu urnamintali hà ancu cuntribuitu à a so diminuzioni. Misuri di cunsirvazioni sò nicissarii par pruteghja 'ssa spezia è prisirvà a so diversità genetica.

Scopa (arbustu) - Borga da Prunelli (fiume).

Ecunumia[mudificà | edità a fonte]

A tama di a scopa hè usata par fabricà i pippi.

In Corsica[mudificà | edità a fonte]

A scopa hè cumuna in Corsica. Com'è a ghjinestra o l'arbitru, a scopa hè tipica di a machja corsa.

Citazioni[mudificà | edità a fonte]

A scopa hè mintuvata à spessu in a cultura è in a litteratura corsa. Par asempiu:

  • in u pruverbiu: Accantu u focu, a scopa ci stà mali.: chì a scopa si ni brusgia subitu subitu. Ma si dici dinò: Accantu u focu, a stoppa ci stà mali. o Accantu u focu, a paglia ci stà mali.
  • in a sprissioni: buciardu cum'è a scopa: chì a scopa fiurisci è faci mori fiora, ma ùn dà micca frutti.
  • in a paghjella tradiziunali:[2]
O cara lu nostru amore quantu pocu n'hè duratu
Hè principiatu d'aprile di maghju s'hè terminatu
Hà fattu cum'è la scopa hà fiuritu è ùn hè granatu

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).
  2. http://paghjella.blogspot.fr/

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Da veda dinò[mudificà | edità a fonte]

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]