Sapori (fisica)

À prupositu di Wikipedia

U sapori, in fisica di i particuli, hè una carattaristica parmittendu di distingua diffarenti tipi di liptoni è di quark, dui sottufamigli di i firmioni.[1] I liptoni si diclineghjani in trè sapori è i quark in sei sapori. I sapori parmettini di distingua certi classi di particuli chì i so altri prubità (carica elettrica, interattività, è cetara.) sò simili. I dinuminazioni di i sapori sò stati intradutti da Murray Gell-Mann, battizendu u quark stranu à u mumentu di l'idantificazioni di u kaonu in 1964.

Sapori liptonichi[mudificà | edità a fonte]

Si cunnosci trè sapori di liptonu : l'elittronu, u muonu è u tauonu. Ogni sapori hè raprisintata da un paghju di particuli chjamata un duppionu debuli. Una di i dui hè una particula massiccia è carca chì porta listessu nomu chì u so sapori (com'è l'elittronu). L'altra hè una particula senza carica è di massa mori debuli chjamata un neutrinu (com'è u neutrinu-elittronu). Quandu i particuli interaghjiscini, u numaru di liptoni di listessu sapori ferma di solitu listessu, un principu cunnisciutu com'è a cunsirvazioni di u numaru liptonicu. 'Ssu principu pò calchì volta essa furzatu (com'è in u casu di l'uscillazioni di neutrini). Un principu di cunsirvazioni più forti cuncerna u numaru tutali di liptoni, tutti sapori cunfusi, chì hè appena furzatu in u quatru di u mudeddu standard da l'anumalia chirali. L'accuppiatura di i liptoni è di i busoni di stazza ùn dipendi micca di u so sapori. 'Ssa prubità hè chjamata universalità liptonica ed hà stata tistata in misuri di a durata di vita media di i muoni è di i tauoni, è ancu in misuri di a larghezza parziali di disgrigazioni di u busonu Z.

Sapori di i quark[mudificà | edità a fonte]

I quark sò scumpartuti in sei sapori, à i quali sò stati dati noma puetichi. I noma inglesi fermani più apradati. I quark ani par particularità di pusseda una carica elettrica frazziunaria di a carica elettrica elementaria (quidda di l'elittronu) :

Nomu di u quark Frazzioni di carica elettrica elementaria
Down (Bassu) −1/3
Up (Altu) +2/3
Strange (Stranu) −1/3
Charm +2/3
Bottom/Beauty (Biddezza) −1/3
Top/Truth (Virità) +2/3

Un antiquark avarà una carica elettrica di segnu uppostu.

Sapori Strange, Beauty, Charmed è Truth[mudificà | edità a fonte]

Si nota u diminutivu di i quark com'è a prima lettara di u so nomu : u, c, t, d, s, b. Utilisazioni di u prefissu 'anti' par parlà di l'antiquark assuciatu. I quark u è d ùn ani micca sapori. I sapori S C T B sò numari quantichi à parti intreia, diffarenti di a carica elettrica, barionica, liptonica o ancu di culori. I sapori ùn sò micca cunsirvati da l'interazzioni debuli, ma sò cunsirvati da l'interazzioni elettrumagnetica è l'interazzioni forti.

Classifica di i particuli[mudificà | edità a fonte]

U mudeddu standard stabulisci un'urganisazioni di i particuli elementarii partendu da i so prubità di carica elettrica, d'intarattività è di massa. U sapori hè apradatu pà distingua certi classi chì sò simili par via di i so altri carattaristichi.

Urighjina di u termini[mudificà | edità a fonte]

U termini sapori saria stata truvatu quandu Murray Gell-Mann è Harald Fritzsch, andendu à fà cuddazioni, sariani passati davanti à a celibra publicità di Baskin-Robbins vantendu a so offrita di 31 sapori diffarenti di ghjacciu. Gell-mann, in a so opara U Quark è u Jaguar, hà scrittu si dici chì l'u è u d ani sapori di quark diffarenti. Oltri u sapori, i quark ani un'antra prubità, ancu più impurtanti, chì porta u nomu di culori, bench'è ùn aghji in 'ssu cuntestu micca più à veda incù un culori riali ch'è u sapori incù i profumi di i ghjacci.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruveni in parti da a wikipedia in francesu.