Rundonu pettibiancu

À prupositu di Wikipedia
U rundonu pettibiancu
Βουνοσταχτάρα Alpine Swift Tachymarptis melba.jpg
Tachymarptis melba
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Divisioni Chordata
Classa Aves
Ordini Apodiformes
Famiglia Apodidae
Genaru Tachymarptis
Nomu binuminali
Tachymarptis melba
Linnaeus, 1753
Alpine Swifts Tachymarptis melba (45597226622).jpg

U Rundonu pettibiancu (Tachymarptis melba) hè una spezia d'aceddu chì faci parti di a famiglia di l'Apodidae.[1] U nomu di u genaru veni da u grecu anzianu takhus, chì significheghja "rapitu". U nomu spicificu melba veni da melano-alba o mel-alba (da u grecu melas, melanos chì voli dì neru ; è da u latinu Albus chì significheghja biancu). Linné hà par sicuru fattu rifirimentu à 'ssi dui culori in u so diagnosticu.

I rundona pettibianchi si ripraducini in i muntagni di u sudu di l'Auropa insin'à l'Himalaya. Com'è i rundona cumuni, sò mori migradori è invernani mori più à u sudu in Africa australi.

I rundona pettibianchi ani i zampi assà corti chì sò apradati par appiccà si à i suparficii virticali. Ùn si stallani mai vuluntariamenti in terra, passendu a maiò parti di a so vita in aria à campà da l'insetti ch'eddi chjappani in u so bizzicu. U rundonu pettibiancu pò firmà in aria sin'à setti mesa à tempu, ancu biendu l'acqua "annantu à l'ala".

Discrizzioni è biulugia[mudificà | edità a fonte]

L'aceddu si assumiglia à l'ingrossu à una rundinedda maiori. Ùn hà eppuri nisciunu rapportu incù 'ssa spezia di passaru, apposta chì i rundona sò di l'ordini di l'Apodiformi. I sumiglianzi trà i gruppi sò divuti à un'evuluzioni cunvirghjenti, chì currispondi à stili di vita simili.

I rundona pettibianchi ani i zampi assà corti ch'eddi ùn usani cà par appiccà si à i suparficii virticali. U nomu scentifica Apodidae veni da u grecu anzianu απους, chì significheghja "senza peda". Ùn si stallani mai vuluntariamenti in terra.

L'ova di u rundonu pettibiancu

I rundona pettibianchi si ripraducini in i muntagni di u sudu di l'Auropa sin'à l'Himalaya. Com'è i rundona cumuni, sò mori migradori è invernani mori più à u sudu in Africa australi. Vagani mori annantu à a migrazioni è sò ussirvati in modu rigulari in una grandi parti di u sudu di l'Auropa, à Salford è in Asia. A spezia pari essa statu mori più sparta mentri l'ultimu periudu ghjaciariu, incù un'impurtanti culonia di ripruduzioni, par indittu in a sapara di u Pleistocenu supiriori n 16, Bulgaria, circa 18000 à 40000 anni fà. Listessa situazioni hè stata ussirvata in a sapara di Komarowa vicinu à Częstochowa in Polonia circa 20000 à 40000 anni fà.

I rundona pettibianchi passani a maiò parti di a so vita in aria, campendu da l'insetti ch'ed eddi chjappani in u so bizzicu. Biini annantu à l'ala, ma s'appuddani annantu à i scuglieri o i mura virticali. Un studiu publicatu in 2013 hà musciatu ch'è i rundona pettibianchi poni passà più di sei mesa à bulà senza avè à attarrà. Tutti i prucessi fisiulogichi vitali, cumpresu u sonnu, poni essa effittuati in bulu.

In u 2011, Felix Liechti è i so culleghi di a Stazioni ornitulogica svizzara ani liatu i ticchetti elettronichi chì arrighjistrani i muvimenti di sei rundona pettibianchi è ani scupartu ch'è l'aceddi pudiani firmà in aria mentri più di 200 ghjorna cunsecutivi.

Lessiculugia[mudificà | edità a fonte]

U rundonu pettibiancu hè ancu chjamatu u sbirru pettibiancu. U nomu corsu veni da u fattu chì 'ss'aceddu, ghjust'appuntu, t'hà u pettu biancu.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in inglesu.

Liami[mudificà | edità a fonte]

Da veda dinò[mudificà | edità a fonte]