Rundonu cumunu

À prupositu di Wikipedia
U rundonu cumunu
Apus apus
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Divisioni Chordata
Classa Aves
Ordini Apodiformes
Famiglia Apodidae
Genaru Apus
Nomu binuminali
Apus apus
Linnaeus, 1753

U Rundonu cumunu (Apus apus) hè una spezia d'aceddu chì faci parti di a famiglia di l'Apodidae.[1] U rundonu cumunu hè un aceddu di taglia media, suparficialamenti simuli à a rundinedda rustica, ma unu pocu più maiori, bench'eddu ùn pruvinissi micca di 'ssi spezii di passari, essendu di l'ordini di l'Apodiformi. I sumiglianzi trà i gruppi sò divuti à un'evuluzioni cunvirghjenti, chì currispondi à un'evuluzioni cuntistuali simili.

U so nomu scentificu Apus hè a parola latina par "rapitu", cunsidaratu à tempi antichi com'è un tipu di rundinedda senza peda (u grecu anticu α significheghja"senza", è πούς, "pedi").

'Ssi rundona ani i zampi assà corti ch'eddi apradani par u più par appiccà si à i suparficii virticali. Ùn si calani mai vuluntariamenti in terra, induva eddi risicariani l'accidenti o a pridazioni. Difatti, l'individui non ripruduttori poni passà sinu à deci mesa in bulu di cuntinuu.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

U rundonu cumunu era una di i numarosi spezii discritti da u naturalistu svedesu Carl Linnaeus in u 1758 in a dicesima edizioni di u so Systema Naturae. Hà intraduttu u nomu binuminali Hirundo apus. U genaru attuali Apus hè statu prupostu da u naturalistu talianu Giovanni Antonio Scopoli in u 1777 annantu à u basamentu di a tautunimia. A parola apus hè a parola latina par dì rapitu. Hè dirivata da u grecu anzianu α, chì voli dì "senza", è πούς pà "pedi". 'Ssu nomu hè basatu annantu à a cridenza ch'è 'ssi aceddi erani una forma di rundinedda senza peda.

U pridicissori di a sottuspezia d'Auropa cintrali chì hà vissutu mentri l'ultima ghjaciazioni hè statu discrittu com'è Apus apus palapus.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

L'ova di u rundonu cumunu

U rundonu cumunu hè longu 16-17 cm incù un'apartura alari di 38-40 cm ed hè intiriamenti brunu o neru, eccituatu una piccula tacca bianca o grisgiu chjaru annantu à u baveddu chì ùn hè micca visibuli da luntanu. T'ani una corta coda furcata è assà longhi ali inclinati à daretu chì si assumigliani à un curnettu o à un boomerang.

U so gridu hè un brionu forti in dui tunalità diffarenti, chì a più alta hè quidda di a femina. Facini à spessu "sissioni urulanti" mentri i sirati d'istati, quandu 10 à 20 rundona si cuncoglini in bulu intornu à a so aria di nidificazioni, briunendu è fendu si risponda da i rundona chì nichjani. Più grandi "sissioni urulanti" si formani à l'altitudini più alti, masimu in fini di a staghjoni di ripruduzioni. U scopu di 'ssi festi hè incertu, ma pò cuncirnà l'ascinsioni par dorma annantu à l'ala, quandu l'adulti ripruduttori ani tindenza à passà a notti in u nidu.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

U rundonu cumunu hè una spezia migratrici prisenti in numarosi rigioni di u mondu. Omu u trova in Auropa, in Africa, in Asia è ancu in Australia. Mentri a staghjone di ripruduzioni, si riproduci in Auropa è in Asia, po migra versu l'Africa par passà ci l'invernu. Hè ancu prisenti in l'isuli di l'uceanu Atlanticu è di l'uceanu Indianu.

U rundonu cumunu hè prisente in Corsica.[2]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

I rundona poni nichjà in l'anziani tani di pichji chì si trovani in anziani furesti, com'è i 600 aceddi chì nichjani in a furesta Białowieża di u nordestu di a Polonia, o in a piccula culonia truvata in una cumbinazioni di tafona di pichji è d'appuddatoghji annantu à a riserva di u RSPB in a furesta caliduniana d'Abernethy, in Scozia. Bench'è i tafona d'arburi è i scuglieri aghjini pussutu custituiscia a so risorsa storica di nidificazioni, u ritiru guasgi cumplettu di a furesta anziana di a so aria di nidificazioni hà inghjinnatu un'adattamentu à i siti artificiali. I rundona custruiscini i so nidi di matiriali aerii pigliati in bulu, incuddati incù a so saliva, in i ciottuli di i bastimenti apprupriati, com'è sottu à i teguli, in i spazii sottu à l'arrembi di balcona è, par u più, sottu à l'avanti di i tetti è in i capimonti.

U piulaconu di u rundonu cumunu

I rundona formani coppii chì poni accuppià si mentri l'anni è l'anni, è voltani à spessu à listessu situ di nidificazioni è à listessu partinariu ogni annu, riparendu cusì a digradazioni subita mentri a so assenza migratoria di 40 sittimani. L'insetti com'è i manghjazzona, l'insetti di i tappetti è i dermestidi di u lardu poni cunsumà tutti l'elementi di u nidu, fora di i più indighjesti, di solitu i stiglioli di piumi.

I ghjovani rundona poni sopravviva uni pochi di ghjorna senza cibu, calendu a so tampiratura curpurali è u so tassulu metabolicu è intrendu in un statu di turpidezza.

Eccituatu in u mentri di a nidificazioni, i rundona passani a so vita in aria, campendu da l'insetti pigliati in bulu. Biini, manghjani, s'accoppiani è dormini à spessu annantu à l'ala. Certi individui passani 10 mesa senza calà si in terra. Nisciunu altru aceddu ùn passa tantu di u so tempu in bulu. A so vilucità di bulu urizuntali massima hè di 111,6 km à l'ora. In cori di una vita, poni parcorra i milioni di chilomitri.

I gruppi nutridori poni essa assà numarosi in i zoni ricchi in insetti, com'è i zoni umiti. Ùn hè micca raru di veda sinu à 2000 rundona nutriscia si in i ghjarguli, i lavi è di i delti padulosi inundati, ciò chì pò ripprisintà un'intrata di rundona in un raghju chì pò aghjunghja 100 km. Si pensa ch'è i rundona nichjendu in u punenti di a Scozia s'avvinturani à Lough Neagh in Irlanda di u Nordu par nutriscia si di a "mosca di u lavu Neagh".

Diffarenzi trà i rundona è i rundineddi[mudificà | edità a fonte]

A rundinedda cumuna in bulu

A rundinedda cumuna è a rundinedda biculori caccighjeghjani l'insetti in suspinsioni in l'aria in modu simuli à quiddu di u rundonu chì hè appena più maiori, è calchì volta i gruppi misti di i dui spezii si formani. I diffarenzi i più nutevuli trà i trè spezii sò :

  • u brionu stridenti di u rundonu si distingui di u chjuchjulimu più discretu di a rundinedda.
  • l'ali stretti à forma di falcinu di u rundonu sò più longhi ch'è u so corpu è u so prufilu in aria si assumiglia à un'ancura.
  • i sbattimenti d'ali di u rundonu sò fondi è rapiti, è u rundonu sculiscia più à longu. U bulu di a rundinedda batti più forti, chì lampa i so ali più luntanu versu u daretu mentri i sbattimenti.
  • u sottu di u rundonu, eccituatu a tacca bianca sottu à u baveddu, hè intiriamenti brunu scuru. I rundineddi prisentanu una faccia infiriori bisgia è bianca. Si cunnoscini dinò à i so forchi longhi in a coda.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

U rundonu cumunu hè una spezia abbastanza sparta è a so pupulazioni hè cunsidarata com'è stabili. Eppuri, certi minacci pesani annantu à 'ssa spezia, in particulari a distruzzioni di u so ambienti naturali duvuta à l'urbanisazioni criscenti. I rundona cumuni dipendeni di i bastimenti è i cavità par nichjà, ed hè dunqua impurtanti di prisirvà i strutturi adatti à a so riproduzioni. I misuri di cunsirvazioni, tali a criazioni d'appuddatoghji artificiali, sò messi in campu in certi loca par prupizià a ripruduzioni di 'ssa spezia.

Lessiculugia[mudificà | edità a fonte]

U rundonu cumunu hè ancu chjamatu u sbirru cumunu.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • J.-C. Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in inglesu.
  2. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Liami[mudificà | edità a fonte]

Da veda dinò[mudificà | edità a fonte]

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]