Vai al contenuto

Regnu di Logudoru

À prupositu di Wikipedia
I Regni di Sardegna

U regnu di Logudoru o di Torres hè un di i quattru regni chì nascini in Sardegna à u VIIIu seculu par rimpiazzà un Imperu rumanu divintatu troppu luntanu (quiddu di Bisanza) è par pruteghja si in particulari di i razzii arabi.[1]

U Logudoru si sviluppeti in a parti nordu uccidintali di a Sardegna cumpridindu i rigioni di Sassari, Nurra, Romangia, Anglona, Marghine, Planargia, Montiferru, Goceano è una parti di a Barbagia, oghji inglubati in i pruvincii di Sassari, Olbia è Tempiu, Nuoru è Oristanu.

U Regnu di Logudoru, com'è d'altrondi l'altri trè Regni era un riamu suvranu siont'è u principu ghjuridicu Superiorem micca recognoscens, incù un tarritoriu suddivisu in 20 Curatorii, i distritti dirighjiti da un curatori è cumprindindu centri abitati chjamati Cità. U Regnu avia u so parlamentu probbiu, a Curona di Logu, cumpostu da i rapprisintanti di i Curatorii. Pussidia u so probbiu duminiu publicu, u Rennu, vutaia i leghji, avia i fruntieri è stampaia a muneta.

U so capu era u Judex ius dicens (quiddu chì dici a leghji), in sardu, u Ghjudici. U Ghjudici tiraia a so auturità non solu da l'eredità ma dinò da u ricunniscimentu di u so Imperium da a Curona di Logu.

Nascita di u Regnu

[mudificà | edità a fonte]
Blasonu di u Regnu

À u seculu IX, l'arabi è i berberi ani suvitatu una pulitica aggrissiva d'espansioni è di pirataria in u Mari Tarraniu cumpiindu incù a cunquista di a Cicilia in u 827 par taddà a Sardegna da u guvernu cintrali di l'Imperu bizantinu. In l'assenza di struzzioni i rispunsevuli pruvinciali Bizantini sardi, chjamati "ghjudici" ani cuminciatu à guvirnà di manera autunoma.

À u seculu X, l'isula hè stata divisa in quattru " ghjudicati ", frà i quali dui, Logudoru è Arburea sò stati ragruppati à u principiu di u XIu seculu. Versu u 900, 'ssi tarritorii sò divintati difatti Stati indipindenti, i so principi à u puteri essendu " ghjudici " succidindu à i so pridicissori, funziunarii imperiali.

A prima capitala di u Regnu di Logudoru era Torres (avali Porto Torres). Com'è Torres da a so lucalisazioni à u cantu di mari era esposta à l'attacchi arabi, u sediu di a magistratura hè statu trasfiritu à l'internu di i tarri prima à Ardara è dopu à Sassari.

U Regnu di u Logudoru s'hè fattu cunnoscia sottu à u regnu di Barisone (1038 à u 1073) chì hà impurtatu u munachismu uccidentali annantu à l'isula chirindu i frati à Desiderius abati di u Monti Cassinu, sustinutu da papa Lisandru II è Godfroy u Barbutu, Margrave di Tuscana, malgradu l'oppusizioni di l'arcidiocesi di Pisa, chì asercitaia una forti influenza riligiosa annantu à l'isula.

À a morti di Barisone, l'Arburea hà sceltu u so probbiu ghjudici in a parsona di Marianus di Zori, mentri chì u Loguduresu hà sceltu à Andrea Tanca.

Fini di u regnu

[mudificà | edità a fonte]

U regnu di Logudoru hà avutu fini in u 1259, quandu a " ghjudicessa " Adelasia murì senza eredi. Dopu à quissa, u Logudoru era difatti dirighjitu da a famidda ghjinuvesa di i Doria è Malaspina è a famidda rignanti d'Arburea, Sassari divintendu in u frattempu una cità-Statu autunoma.

Ghjudici di Torres (mità anni 1000 -1259 circa)

[mudificà | edità a fonte]
Marianu II di Torres
Numaru Titulu Nomu Da u À u Cunghjuntu è noti
1GhjudiciCustantinu I di Torres, di Lacon-Gunalemità XIu seculu
2GhjudiciAndrea Tancamità XIu seculu
3GhjudiciComita I di Torresfini XIu seculu
4GhjudiciGonnario Comita di Lacon-GunaleXIu seculu
5GhjudiciTorchitorio Barisone I di Lacon-Gunale10381060Maria di Strignì
6GhjudiciBarisone I di Torres10601073
7GhjudiciMarianu I di Torresfini 1100Susanna di Zori
8GhjudiciPietro IXIu seculuGiorgia di Zori, Anna di Zori
9GhjudiciCustantinu II di TorresXIu seculu
10GhjudiciPietro IIXIu seculu
11GhjudiciCustantinu III11131125Marcusa di Gunale, Maria d'Arrubu, Maria di Zori
12GhjudiciGonario II di Torres11271154Maria di Parlascio Ebriaco
13GhjudiciBarisone II di Torres11541190Preziosa d'Orrubu
14GhjudiciCustantinu IV1210Druda di Catalogna, Prunisinda di Catalogna
15GhjudiciComita II12101218Sinispella d'Arborea (mamma di Marianu II), Agnese di Saluzzo
16GhjudiciMarianu II di Torres12181233Agnese di Massa-Cagliari
17GhjudiciBarisone III di Torres12331236righjenza di u so ziu Orzocco
18GhjudicessaAdelasia12361259Ubaldo Visconti di Gaddura, Enzio di Sardegna
19Ghjudici o RèEnzio di Sardegna12381243Adelasia di Torres; titulari 1243-1272

Dopu à a morti d'Adelasia di Torres, versu u 1259, senza eredi, u Regnu hè spartutu trà l'Arburea è i famiddi Doria è Malaspina.

  1. 'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.

Bibliugrafia

[mudificà | edità a fonte]
  • Gian Giacomo Ortu La Sardegna dei giudici, Regione autonoma della Sardegna, 2005 (in talianu)

Da veda dinò

[mudificà | edità a fonte]