Regnu di Logudoru

À prupositu di Wikipedia
I Regni di Sardegna

U regnu di Logudoru o di Torres hè un di i quattru regni chì nascini in Sardegna à u VIIIu seculu par rimpiazzà un Imperu rumanu divintatu troppu luntanu (quiddu di Bisanza) è par pruteghja si in particulari di i razzii arabi.[1]

U Logudoru si sviluppeti in a parti nordu uccidintali di a Sardegna cumpridindu i rigioni di Sassari, Nurra, Romangia, Anglona, Marghine, Planargia, Montiferru, Goceano è una parti di a Barbagia, oghji inglubati in i pruvincii di Sassari, Olbia è Tempiu, Nuoru è Oristanu.

U Regnu di Logudoru, com'è d'altrondi l'altri trè Regni era un riamu suvranu siont'è u principu ghjuridicu Superiorem micca recognoscens, incù un tarritoriu suddivisu in 20 Curatorii, i distritti dirighjiti da un curatori è cumprindindu centri abitati chjamati Cità. U Regnu avia u so parlamentu probbiu, a Curona di Logu, cumpostu da i rapprisintanti di i Curatorii. Pussidia u so probbiu duminiu publicu, u Rennu, vutaia i leghji, avia i fruntieri è stampaia a muneta.

U so capu era u Judex ius dicens (quiddu chì dici a leghji), in sardu, u Ghjudici. U Ghjudici tiraia a so auturità non solu da l'eredità ma dinò da u ricunniscimentu di u so Imperium da a Curona di Logu.

Storia[mudificà | edità a fonte]

Nascita di u Regnu[mudificà | edità a fonte]

Blasonu di u Regnu

À u seculu IX, l'arabi è i berberi ani suvitatu una pulitica aggrissiva d'espansioni è di pirataria in u Mari Tarraniu cumpiindu incù a cunquista di a Cicilia in u 827 par taddà a Sardegna da u guvernu cintrali di l'Imperu bizantinu. In l'assenza di struzzioni i rispunsevuli pruvinciali Bizantini sardi, chjamati "ghjudici" ani cuminciatu à guvirnà di manera autunoma.

À u seculu X, l'isula hè stata divisa in quattru " ghjudicati ", frà i quali dui, Logudoru è Arburea sò stati ragruppati à u principiu di u XIu seculu. Versu u 900, 'ssi tarritorii sò divintati difatti Stati indipindenti, i so principi à u puteri essendu " ghjudici " succidindu à i so pridicissori, funziunarii imperiali.

A prima capitala di u Regnu di Logudoru era Torres (avali Porto Torres). Com'è Torres da a so lucalisazioni à u cantu di mari era esposta à l'attacchi arabi, u sediu di a magistratura hè statu trasfiritu à l'internu di i tarri prima à Ardara è dopu à Sassari.

U Regnu di u Logudoru s'hè fattu cunnoscia sottu à u regnu di Barisone (1038 à u 1073) chì hà impurtatu u munachismu uccidentali annantu à l'isula chirindu i frati à Desiderius abati di u Monti Cassinu, sustinutu da papa Lisandru II è Godfroy u Barbutu, Margrave di Tuscana, malgradu l'oppusizioni di l'arcidiocesi di Pisa, chì asercitaia una forti influenza riligiosa annantu à l'isula.

À a morti di Barisone, l'Arburea hà sceltu u so probbiu ghjudici in a parsona di Marianus di Zori, mentri chì u Loguduresu hà sceltu à Andrea Tanca.

Fini di u regnu[mudificà | edità a fonte]

U regnu di Logudoru hà avutu fini in u 1259, quandu a " ghjudicessa " Adelasia murì senza eredi. Dopu à quissa, u Logudoru era difatti dirighjitu da a famidda ghjinuvesa di i Doria è Malaspina è a famidda rignanti d'Arburea, Sassari divintendu in u frattempu una cità-Statu autunoma.

Ghjudici di Torres (mità anni 1000 -1259 circa)[mudificà | edità a fonte]

Marianu II di Torres
Numaru Titulu Nomu Da u À u Cunghjuntu è noti
1 Ghjudici Custantinu I di Torres, di Lacon-Gunale mità XIu seculu
2 Ghjudici Andrea Tanca mità XIu seculu
3 Ghjudici Comita I di Torres fini XIu seculu
4 Ghjudici Gonnario Comita di Lacon-Gunale XIu seculu
5 Ghjudici Torchitorio Barisone I di Lacon-Gunale 1038 1060 Maria di Strignì
6 Ghjudici Barisone I di Torres 1060 1073
7 Ghjudici Marianu I di Torres fini 1100 Susanna di Zori
8 Ghjudici Pietro I XIu seculu Giorgia di Zori, Anna di Zori
9 Ghjudici Custantinu II di Torres XIu seculu
10 Ghjudici Pietro II XIu seculu
11 Ghjudici Custantinu III 1113 1125 Marcusa di Gunale, Maria d'Arrubu, Maria di Zori
12 Ghjudici Gonario II di Torres 1127 1154 Maria di Parlascio Ebriaco
13 Ghjudici Barisone II di Torres 1154 1190 Preziosa d'Orrubu
14 Ghjudici Custantinu IV 1210 Druda di Catalogna, Prunisinda di Catalogna
15 Ghjudici Comita II 1210 1218 Sinispella d'Arborea (mamma di Marianu II), Agnese di Saluzzo
16 Ghjudici Marianu II di Torres 1218 1233 Agnese di Massa-Cagliari
17 Ghjudici Barisone III di Torres 1233 1236 righjenza di u so ziu Orzocco
18 Ghjudicessa Adelasia 1236 1259 Ubaldo Visconti di Gaddura, Enzio di Sardegna
19 Ghjudici o Rè Enzio di Sardegna 1238 1243 Adelasia di Torres; titulari 1243-1272

Dopu à a morti d'Adelasia di Torres, versu u 1259, senza eredi, u Regnu hè spartutu trà l'Arburea è i famiddi Doria è Malaspina.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.

Bibliugrafia[mudificà | edità a fonte]

  • Gian Giacomo Ortu La Sardegna dei giudici, Regione autonoma della Sardegna, 2005 (in talianu)

Da veda dinò[mudificà | edità a fonte]