Patellu
| |||||
---|---|---|---|---|---|
![]() | |||||
Daphne gnidium | |||||
Classificazione scentifica | |||||
Regnu | Plantae | ||||
Divisione | Magnoliophyta | ||||
Classa | Magnoliopsida | ||||
Ordine | Myrtales | ||||
Famiglia | Thymelaeaceae | ||||
Generu | Daphne | ||||
Nome binuminale | |||||
Daphne gnidium Linnaeus, 1753 | |||||
![]() |
U patellu (o Pateddu) (Daphne gnidium) hè un arburettu chì face parte di a famiglia di e Thymelaeaceae.
Discrizzione[mudificà | edità a fonte]
Carattarizata da i rami assai eretti (circa un metru è mezu d'altezza), da un fugliame densu è da picculi fiori bianchi u patellu hè una pianta chì cresce soprattuttu in a machja meditarrania. Hè alta sin'à dui metri. Hè abbastanza cumuna in e rigione di u Mediterraniu. U fiore di u patellu hè biancu. Face dinù i granelli rossi.
Hè nota par u forte cuntinutu di vilenu in i so baghi è per a sustanza urticante prisente in e radiche.
In Corsica[mudificà | edità a fonte]
U patellu hè cumunu in Corsica. Hè ancu chjamatu u luppatellu. A radica di u patellu hè tossica è era usata in i tempi per a pesca in fiume: a radica era pistata è u vilenu era lampatu in i fiumicelli o i pozzi per piscà e trutte[1]. U patellu era ancu adupratu per avvilinà i topi è i volpi. Per tumbà i topi, si facia prima una tisana incù a radica di u patellu. S'aghjustava dopu una manata di farina castagnina è i topi chì manghjavanu quella farina muriani[2]. E fronde di u patellu eranu usate dinù per alluntanà e mosche è disinfittà.
Note[mudificà | edità a fonte]
- ↑ Parcu Naturale Rigiunale di Corsica, E piante salvatiche : usi è sapienze, 1982, U patellu, p. 167
- ↑ Parcu Naturale Rigiunale di Corsica, E piante salvatiche : usi è sapienze, 1982, U patellu, p. 167
Referenze[mudificà | edità a fonte]
- Conrad, Marcella, I corsi è e piante salvatiche, avà è innanzi, 1981, Adecec
- Gamisans, Jacques (1996), A flora endemica di Corsica, Edisud (in francese)
- U Scoddu, n° 24, Luddu 2007