Passera muntagnola

À prupositu di Wikipedia
A passera muntagnola
Prunella collaris
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Divisione Chordata
Classa Aves
Ordine Passeriformes
Famiglia Prunellidae
Generu Prunella
Nome binuminale
Prunella collaris
Linnaeus, 1753

A passera muntagnola (Prunella collaris) hè una piccula passera di a famiglia di i Prunellidae.[1]

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

A passera muntagnola hè stata discritta da u naturalistu austriacu Giovanni Antonio Scopoli in u 1769. Hà invintatu u nome binumiale Sturnus collaris è hà specificatu ch'è a lucalità tipu era a rigione di Carintia, in u sudu di l'Austria. L'epitetu specificu vene da u latinu collaris chì significheghja "di u collu". 'Ssa spezia hè avà piazzata in u generu Prunella chì hè statu introduttu da l'ornituloga francese Luigi Vieillot in u 1816. A passera muntagnola, è ancu l'accentore di l'Altaï, hè qualchì volta spiccata da l'altri accentori, in u generu Laiscopus.

A parola "accentore" vene da u latinu purclassicu è significheghja una persona chì canta incù un'antra. U nome di u generu Prunella vene da u tedescu Braunelle, un diminutivu di braun, chì vole dì "brunu".

Sottuspezie[mudificà | edità a fonte]

Nove sottuspezie sò cunnusciute:

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

A passera muntagnola in i Pirenei

Si tratta di un acellu di a taglia di una merula, misurendu 15-17, 5 cm di longu, appena più maiò ch'è u so parente, u biccazzu. Hà un spinu brunu striatu, assumigliendu si appena à u passeru casanu, ma l'adulti anu una testa grisgia è e tacche rossi è bruni annantu à e parte inferiore. Hà un bizzicu fine è pinzutu di insettivoru.

I sessi sò simili, bench'è l'apparenza di u masciu possa esse cuntrastata. I ghjovani acelli anu a testa è e parte inferiore più brune.

Distribuzione è ambiente[mudificà | edità a fonte]

Omu trova a passera muntagnola in tutte e muntagne di l'Europa timperata meridiunale, da u Libanu è da l'Asia à alture superiore à 2000 m (6600 ft) 10. Hè per u più residente, inguernendu più largamente à latitudine più basse, ma certi acelli vaganu cum'è rari vagabondi chì sò stati osservati insin'à Grande Brittagna.

Hè un acellu di e zone muntose spilandrate incù un pocu di vegetazione bassa.

Riproduzione[mudificà | edità a fonte]

Prunella collaris collaris

A passera muntagnola custruisce un nidu à fiore di un machjone o di un caravone rucciosu, è face da 3 à 5 ovi turchini micca pichjulati.

U sistemu d'accupiamentu hè particularmente interessante. I duminii vitali sò occupati da gruppi riproduttori di 3 o 4 masci incù 3 o 4 femine. Si tratta d'acelli micca imparintati chì anu un sistemu d'accupiamentu sucialmente poliginicu. I masci anu una ierarchia di duminanza. E femine cercanu à accuppià si incù tutti i masci, benchì u masciu duminante possa difende la contru à l'accupiamenti di i masci di rangu inferiore. À u so tornu, i masci cercanu à accuppià si incù tutte e femine. L'impronte genetichi sò stati usate per mustrà ch'è, in e nichjate, ci hè à spessu una paternità mista, benchì a femina sia sempre a sputica mamma di i piugoni allivati in u so nidu. I masci furniscenu u cibu à i piugoni in parechji nidi di u gruppu, sient'è ch'è elli si sò accuppiati o nò incù a femina - i masci ùn furniscenu e cure ch'è quandu elli sò suscettibili di esse i sputichi babbi di i piugoni.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in inglese.

Da vede dinù[mudificà | edità a fonte]