Marianu II Torchitoriu di Cagliari

À prupositu di Wikipedia
U Regnu di Sardegna

Marianu II Torchitoriu di Cagliari (natu prima 1076, mortu trà 1121 è 1130, hè statu Ghjudici di Cagliari versu 1089 insin'à 1121/1130.[1]

Urighjini[mudificà | edità a fonte]

A stemma presunta di u Regnu di Cagliari

Marianu II Torchitoriu porta u nomu dinasticu di Torchitoriu, Torcotore, Torcotorio, Torgodorio, o Dorgodorio. Hè un nomu di regnu chì alterna ind'è i ghjudici di Cagliari incù quiddu di Salusio è chì si riferisci di sicuru à i dui famiddi à l'urighjini di a sterpa, i Salusio di Lacon è i Torchitorio d'Ugunale</ref>. Nasci in u dicenniu 1070. Hè u fiddolu di Custantinu Ia Salusio (sardu/sarda : Costantini Ia Salusi II) è di a so cunsorti Giorgia di Lacon. Cumparisci à latu à i so parenti è di a so minnana Vera in un attu di u 30 di ghjugnu di u 1087/1089 chì cunferma una dunazioni fatta da i so maiò Orzocco (Arzocco-Arzo) Torchitorio (in sardu Artzoccu Trogodori Ia) è a so cunsorti Vera à favori di l'abbazia San Vittoriu di Marseglia.

Marianu hè dinò minziunatu in un antru attu in u 1089 rilativu à u fundazioni di San Saturninu di Cagliari induv'iddu hè disignatu com'è " Marianu Iudex è Rex " ciò chì implichighja ch'iddu era ghjà assuciatu à u puteri è annosu di omancu 14 anni. In un antru ducumentu sò minziunati i so missiavonu è minnanona Marianu Ia è Giorgia di Serzale, ciò chì dimostra a cuntinuità dinastica di i Ghjudici di Cagliari.

Eppuri versu 1104/1107 apparisci un certu Torbeno chì pari avè lu spudistatu o alminu spartutu pruvisuriamenti u puteri incù Marianu II. Si disigna iddu stessu com'è " Ego Turbini omnipotentis Dei Gratia Iudex Kalaritanus ". L'idantità di Torbeno ferma cunghjiturali. Saria un ziu paternu o maternu (?) di Marianu o u so frateddu minori. In 'ssu ducumentu si pruclama amicu di i Pisani. Ùn hè ch'è in u 1107 incù l'aiutu di u [[Santu Sediu] è di Genuva chì Marianu II ritrova a so piena auturità.

L'ultimu attu chì minziunighja Marianu hè una bodda puntificali di Caliste II di u 5 di ghjinnaghju di u 1121. In un attu di u so fiddolu Custantinu II di Cagliari di u 13 di frivaghju di u 1130, hè cunsidaratu com'è ghjà mortu.

Unioni è pusterità[mudificà | edità a fonte]

Marianu II sposa à Preziosa di Lacon è n'avarà u so fiddolu è succissori Custantinu II di Cagliari

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.