Hooligan

À prupositu di Wikipedia

Un hooligan hè un omu chi sustene una squadra di pallò cù viulenza, minendu i sustenitori di l'altra squadra. L'hooliganisimu hè sopra tuttu sviluppatu in Ingliterra.Hooligan un hè a sola categorìa di sustenitori chi fanu l'usu di a viulenza, ci sò l'Ultras, l'Hools, i Barra Bravas. L'origine di a parolla serebbe u cugnome d'un sbarazzinu irlandese di a capitale inglesa, Patrick Hooligan. Oghje l'hooligans anu purtatu a cultura casuals.

Storia[mudificà | edità a fonte]

I storiani inglesi anu bè stughjatu u fattu, è u libru The roots of football hooliganism di u triò Eric Dunning, Patrick Murphy è John Williams, parla assai di u sughjettu è hè diventatu impurtante. Assai attivu nanz'à Prima Verra Mundiale, l'hooligan sò quasgi invisivule in u Trà-Duie-Verre, mà riappariscenu dopu a u sicondu cunflittu mundiale. Diventa tra-attivu in l'anni 60 è incuntrullèvule in l'anni 70.

In u principiu di l'anni 80, l'hooliganisimu scambia un poccu quandu a pulìtica entre in a mente di l'hooligan. I partiti di diritta strema andavanu à arrulà i baraconi in i pub mà ghjè un paradossu parchì a mente di l'hooligan hè di più anarchista chè fascista. In lu 1985, ci hè u dramu di u Heysel è ghjè u principiu di i prublema pà l'hooligan è inpeghjuriscenu in 1989 cù a tragedìa di l'Hillsborough chi a da permette di fà una pulìtica di sicurezza pà luttà contra ssi sustenitori inzirmiti.

Hooliganisimu in u mondu[mudificà | edità a fonte]

For dì l'Ingliterra, l'hooliganisimu hè assai sviluppatu in i paesi germanichi è in Auropa di l'este. L'Allimagna, a Belgica è i Paesi-Bassi; dipò l'anni 80 sò tocchi da un'onda d'hooliganisimu cù l'apparizione di l'hools. A Polonia, l'Ungheria, a Serbia, a Grecia, a Turchia sò dinò paesi chi anu ssu prublemu di sucietà. L'Argentina, cù i Barra Bravas, chi sumenanu u spaventu in i stadii.

Hooligans Famosi[mudificà | edità a fonte]

Trà i gruppi i più viulenti d'Auropa, ci sò i Head Hunters di Chelsea, l'Inter City Firm di West Ham, u S.C.F di Feyenoord.

Ligami Interni[mudificà | edità a fonte]