Sinucellu di la Rocca

À prupositu di Wikipedia
(Reindirizzamentu da Ghjudice di Cinarca)
Ulmetu, u paese nativu di Sinucellu di la Rocca

Sinucellu di la Rocca cunnisciutu dinù sottu u nome di Ghjudice di Cinarca, hè statu una persunalità medievale di Corsica.[1] Era ancu chjamatu Simoncellu di la Rocca. U so babbu era Guglielmu di Cinarca. A so mamma era Filidora da Covasina.[2] Natu in Olmetu in u 1221, s'ingaghjò in l'armata di a Ripublica di Pisa, eppo diventò Conte di Corsica. Morse in Genuva in u 1304, 1306 o 1312, sicondu e fonte.

Biugrafia[mudificà | edità a fonte]

Di a famiglia di i Signuretti di Cinarca (scindendu di Cinarcu, figliolu di u miticu Ugu Colonna sicondu u cronistu di u XVe seculu Ghjuvanni di la Grossa) chì cuntrullava a guasi tutalità di u Pumonte, Sinucellu di la Rocca, più cunnisciutu sottu u nome di Ghjudice di Cinarca hè una figura medievale emblematica di a storia di a Corsica.

Sinucellu nascì in Ulmetu, in u Castellu di la Rocca, in u 1221. Era u figliolu di Guglielmu di Cinarca, tombu da i so nipoti u ghjornu di l'osequie di u so fratellu Guidu chì era unu sustinidore accanitu di Genuva. Sinucellu s'impegna tandu in l'armata di a Ripublica di Pisa, è riceve à 24 anni u titulu di Ghjudice (vene à dì di magistratu supremu), per avè difesu i Pisani da i Francesi, chì l'incaricheghja di sottumette l'inseme di a Corsica, ciò chì serà fattu assai lestru. I Genuvesi, uniti à i signori di u Capicorsu è à quelli di Sant'Antoninu, furzonu Sinucellu à abandunà u sediu di u castellu di a Catena, induve Arrigu è Guidu, figlioli d'Arrigucciu, stavanu sempre. Ma Ghjudice, dopu à avè li acciacciambarati durente qualchì tempu, prufittendu d'un'occasione favurevule, i scompie. S'ellu ci vole à crede à Filippini, spurcò a so vittoria incù un'azzione atroce : dopu à avè fattu caccià l'ochji à tutti i morti annantu à u campu di battaglia, fece salà è piazzà in i caratelli 'ss'orribile spoglie ch'è ellu mandò dopu à Genuva.

Da u 1258 à u 1290 Sinucellu ùn cessa di ghjurà fideltà à quandu à Genuva, à quandu à Pisa, è in u 1299, incrispite, e duie Ripubliche finiscenu per firmà un accordu chì privedia u so sbandimentu. Diventatu di fattu 'Conte di Corsica', Sinucellu di la Rocca fattu rignà a pace è a ghjustizia in u paese ch'è ellu amministreghja è induv'ellu crea unu novu sistemu fiscale. Si rallega a pupulazione di l'isula, ma s'attira a numicizia di parechji signori lucali, chì l'avia ristrintu i so puteri. Traditi da unu figliolu illegittimu, fubbe catturatu annantu annantu à a spiaghja di Pruprià. Fubbe dopu imprighjunatu in Genuva. Morse in u 1304, 1306 o 1312 sicondu e fonte, in una carcera di a prighjone di Malapaga.

Pusterità[mudificà | edità a fonte]

Sinucellu lascia quattru figlioli chì si spartenu i so duminii:

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.
  2. http://www.casa-longa.org/fg02/fg02_479.htm : Duminiu Casalonga è imparintatu

Bibliugrafia[mudificà | edità a fonte]