Arrigu di la Rocca

À prupositu di Wikipedia

Arrigu di la Rocca hè statu una figura impurtanti di a storia medievali di Corsica.[1]

Biugrafia[mudificà | edità a fonte]

Arrigu di la Rocca hè u fiddolu di Guglielmu (mortu in u 1354) fiddolu d'Arrigucciu, u fiddolu maiò di Sinuceddu di la Rocca. Arrigu di la Rocca s'uppunì à a duminazioni ghjinuvesa in Corsica. Si rifughjò in Aragona, po vultò in l'isula incù una piccula armata aragunesa. Si cunsidaraia com'è u tinenti di u "rè d'Aragona di Corsica è di Sardegna" è si feci pruclamà Conti di Corsica in u 1376, dopu à essa si ralligatu i Signori di Cinarca. Fù numinatu da u Rè d'Aragona Tienti generali di l'armati di Corsica è di Sardegna.

Eppuri Arrigu finisci di pattighjà incù a ripublica di Ghjenuva, è faci ancu parti di a sucità finanziaria Maona chì faci architittà trà 1378 è 1383 a citatedda (Bastia) à l'urighjini di a cità di Bastia. Arrigu cambia di novu d'ubbidienza, faci catturà l'azziunarii di a Maona è ridiventa un "fideli" di u rè d'Aragona è finisci di guvirnà a guasgi tutalità di l'isula di manera autunoma. Si ni mori di ghjugnu di u 1401, à u mumentu d'un'epidemia chì culpisci a Corsica. Siont'è certi fonti, saria statu avvilanatu.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.

Da veda dinò[mudificà | edità a fonte]