Aliconu

À prupositu di Wikipedia
(Reindirizzamentu da Elicone)
Joos de Momper: Aliconu o Visita di Minerva à i Musi. Museo Real de Bellas Artes de Amberes.

L'Aliconu (o Elicone) (in grecu Ἑλικών / Helikồn, littiralamenti "u (monti) tortuosu", da ἕλιξ / hélix "spirali, zigzag") hè un monti situatu in a rigioni di Tespie anticamenti in Aonia è oghji in Beozia (Grecia)[1]; incù i so 1.748 metri hè a vetta più alta di a rigioni.

Mitulugia[mudificà | edità a fonte]

A surghjenti d'Ippucrena

U Monti Aliconu hè resu celebru da a mitulugia greca par via di dui surghjenti sacri à i Musi chì ci si trovani: Aganippa è Ippucrena, tremindù tuponimi furmati nantu à a radica hippo- "cavaddu", apposta ch'è a tradizioni vulia ch'eddu fussi statu Pegasu à scaturiscia li. I fiuma Olmeios è Permessos chì da eddi discindiani, erani riputati in gradu di furniscia l'inspirazioni à quiddi chì ci si fussini dissitati.

Annantu à i so penditi si truvava u paesi di Ascra, chì deti nascita à u pueta Esiodu (VIIu seculu a.C.), u quali conta di avè scuntratu i Musi mentri chì, ghjuvanottu, era intentu à pasculà i greghji annantu à i fianchi di a muntagna, induva Eros è i Musi aviani ghjà tandu santuarii è un tarrenu par i baddaturi vicinu à a cima. Funi eddi - eddu susteni - à inspirà li a Tiugunia, chì si apri par quissa incù st' invucazioni:

Cumenciu u cantu me da i Musi Aliconii, chì sopra
l'eccelsi d'Aliconu santissimi vetti han sughjornu,
è incù i moddi pie' d'intornu à a cerula fonti
baddani, intornu à l'arghja di u figliu putenti di Cronu.
Eddi, postu ch'è in u Parmissu lavati han i tennari membra,
o d'Ippocrena in l'acqui, oppur di u santissimu Olmeu,
intrecciani d'Aliconu annantu à i vertici sommi, caroli
agili, graziosi: ch'è grandi virtù in i so peda

Esiodu, Tiugunia, 1-8, trad. Ettore Romagnoli


I Musi l'avariani dunqua inspiratu, è grazia ad eddi principiò à cantà l'urighjini di i dei. Fù cusì ch'è l'Aliconu divintò un simbulu di l'inspirazioni puetica.

Oltri à i fonti sopra ricurdati (è citati da u stessu Esiodu), a tradizioni voli chì si truvava annantu à l'Aliconu ancu a fonti in a quali Narcisu si spichjò, firmendu culpitu da a so probbia biddezza.

In l'innu omericu à Posidonu, u diu fù apustrufatu, in una brevi invucazioni, com'è "signori di l'Aliconu".

Patrimoniu di l'Umanità[mudificà | edità a fonte]

U munasteru di Hosios Lukas (XI seculu), chì si trova annantu à u fiancu uccidintali di l'Aliconu, hè statu dichjaratu da l'UNESCO "Situ patrimoniu di l'Umanità".

Riferimenti litterarii[mudificà | edità a fonte]

Litteratura antica[mudificà | edità a fonte]

Numarosi sò i rifirimenti litterarii à l'Aliconu. Un celebru passu hè cuntinutu in u I cantu (II stanza) di a Ghjerusalemma Libarata di Torquato Tassu:

O Musa, tu chì di caduchi addori
ùn circondi micca a fronti in Aliconu...

in u prolugu di a Musica de l'Orfeu di Monteverdi:

Quinci à dì vi d´Orfeu desio mi sprona,
d´Orfeu chì trassi à u so cantà i feri
è servo fe´l´Infernu à sui prigheri,
gloria inmurtali di Pindu è d´Alicona

Più irriverenti l'accennu di Carlo Porta in u so Sonettin cù u covon annantu à u rumanticisimu, in u quali, attighjendu si com'è "classicistu" in a pulemica incù i rumantichi, prova st'affirmazioni soia incù a so friquintazioni di l'Aliconu.

Riferimenti ni cumporta ancu u Prolugu (vv.2-5) di u Prima Cantu di u Paradisu di D. Alighieri, u quali afferma di ùn pudè più addrizzà si solu à i Musi abitanti l'Aliconu, ma di duvè invucà ancu l'aiutu di u Diu Apollu, abitanti u Cirra:

"..Di sta spirienza ineffabili, u pueta diciarà tandu, in u Paradisu, ciò chì hè pussibuli à a mimoria umana ritena è à lingua umana narrà; u succorra Apollu incù i novi Musi: tutta l'arti occurrarà à quistu assuntu. .."

Litteratura corsa[mudificà | edità a fonte]

L' Aliconu hè citatu à spessu in l'opara di Rinatu Coti, in particulari:

  • in a puisia Corsica bramata (U Labirintu):
Fruttu di gudimentu
Radica d'aliconu
Surghjenti di bundanza
Passu d'umanità
Corsica bramata

Altrò[mudificà | edità a fonte]

L'Aliconu ispirò i danzi ch'è u cumpusitori ungharesu Leó Festetics tinia in u so casteddu in i circonda di Keszthely. Festetics chjamò ancu Bibbiuteca di l'Aliconu a bibbiuteca ch'eddu fundò par prumova a litteratura è a cultura in a so cità nativa.

Sempri da l'Aliconu piglia u nomu l'Helicon Arts Cooperative, un impresa chì upareghja in u duminiu di l'arti è di a pruduzzioni di filmi à Hollywood.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Kerenyi, The Gods of the Greeks, 1951 p. 172

Bibliografia[mudificà | edità a fonte]

Fonti[mudificà | edità a fonte]

'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana.