Capu di Bona Spiranza

À prupositu di Wikipedia
Capu di Bona Spiranza
U fanali di Cape Point

U Capu di Bona Spiranza (o Capu di Bona Speranza) (in purtughesu: Cabo da Boa Esperança) hè l'estremità miridiunali di a Penisula di u Capu, in Sudafrica. Tradiziunalamenti, ma par isbagliu, fù cunsidaratu com'è u puntu più à sudu di u cuntinenti africanu è com'è puntu di siparazioni trà l'Uceanu Atlanticu è l'Uceanu Indianu; in rialità, tremindù devini essa attribuiti à Capu Agulhas. A rigioni intornu à u Capu hè una riserva naturali chjamata Cape of Good Hope Nature Reserve[1], custituita da circa 7700 ettari longu 40 km di costa. Creata in u 1938, a riserva uspiteghja numarosi spezii di aceddi, in particulari struzzi, antilopi, gnù, facoceri è babbuini; u tipu priduminanti di flora hè u tipicu fynbos di a zona di u Capu.

U Capu di Bona Spiranza hè custituitu escinzialamenti da una spiaghja di cotuli. Pocu più à nordestu si trova u puntu più elevatu di Cape Point, raghjunghjibuli in funiculari (da u nomu simbolicu di Flying Dutchman, vali à dì Ulandesi Bulanti, u miticu vasceddu fantasimu chì sulcava i mari setticenteschi è ottucenteschi senza distinazioni), chì svulghjiani u rollu di "locu simbulu" è attrazzioni turistica "rimpiazzendu" u veru è probbiu Capu, menu appariscenti. À Cape Point ci hè un grandi risturanti panuramicu, u Two Oceans Restaurant, è dui fanali. U fanali più anticu fù attivu da u 1860 à u 1919 ma, par via di a so pusizioni eccissivamenti elevata, risultò spessu inefficaci à causa di a nebbia chì ùn hè micca infriquenti in a zona. Tutta a zona di u Capu di Bona Spiranza è di Cape Point hè abitata da grandi cumunità di babbuini. À u "Capu" si riferiscini numarosi tuponimi di a zona. Calchì volta l'esprissioni "Capu di Bona Spiranza" fù imprudata par rifiriscia si à l'intreia Penisula di u Capu, o à a Culonia di u Capu, o à l'interna Pruvincia di u Capu (oghji suddivisa in Pruvincia di u Capu Uccidintali, Pruvincia di u Capu Uriintali è Pruvincia di u Capu Sittintriunali).

Storia di u Capu di Bona Spiranza[mudificà | edità a fonte]

U Capu di Bona Spiranza fù raghjuntu par a prima volta da u navigatori purtughesu Bartolomeu Dias in u 1487, chì u chjamò "Capu timpistosu"; ma fù Vasco da Gama, in u 1497, à purtà à tarmini par a prima volta u traghjettu versu l'Indii. Di a so missioni parla u puema epicu di Luis de Camoes di u 1572, in u quali u viaghju di l'espluratori purtughesu fù riintarpritatu incù riferimenti à a mitulugia greca è rumana. In u puema, u Capu diventa Adamastor, un ghjiganti trasfurmatu in roccia com'è punizioni par u so amori par Teti, a più bedda di i Nereidi, di u quali si n'era innamuratu ancu Peleo. U Capu di Bona Spiranza fù sempri un locu da u forti significatu "simbolicu", un veru finis terrae, resu ancu più sughjistivu da a viulenza di i so acqui. Vicinu à u Capu, sicondu a lighjenda di u XVII seculu, navigava etirnamenti l'ulandesi bulanti, avendu ghjuratu ch'eddu avaristi duppiatu u Capu ancu à costu di navigà in eternu, è essendu dopu affundatu prima di suparà u prumontoriu.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. In u 1998 a Cape of Good Hope Nature Reserve hè divintata parti di u più ampiu Cape Peninsula National Parc (CPNP), chì in u 2004 cambiò nomu assumendu a dinuminazioni attuali di Parcu naziunali di Table Mountain.


Da veda[mudificà | edità a fonte]


Fonti[mudificà | edità a fonte]

'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispondenti di a wikipedia taliana.