Boyeria irene
| |||||
---|---|---|---|---|---|
Boyeria irene | |||||
Classifica scentifica | |||||
Regnu | Animalia | ||||
Imbrancamentu | Arthropoda | ||||
Classa | Insecta | ||||
Ordini | Odonata | ||||
Famiglia | Aeshnidae | ||||
Genaru | Boyeria | ||||
Nomu binuminali | |||||
Boyeria irene (Fonscolombe, 1838) | |||||
Boyeria irene hè una spezia di filangroca chì faci parti di a famiglia di l'Aeshnidae.
Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]
A Boyeria irene hè una spezia d'insettu appartinendu à l'ordini di l'odunati è à a famiglia di l'Aeshnidae. Hè una grandi filangroca chì si distingui da a so taglia impunenti è u so corpu ribustu. I masci misurani di media trà 7 è 8 centimi di longu, mentri ch'è i femini poni aghjunghja sinu à 9 centimi. U so corpu hè di culori brunu scuru à neru, incù tacchi giaddi annantu à i lati di l'addomi. L'ali sò trasparenti, incù una lebbia tinta giaddiccia à a basa.
Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]
A Boyeria irene hè prisenti in parechji righjoni d'Auropa, in particulari in Francia, in Spagna, in Italia, in Alimagna è in Polonia. Omu a trova ancu in Asia, in particulari in Russia, in China è à u Giapponu. 'Ssa spezia prifirisci l'ambienti d'acqua dolci, tali i lavi, i stagni è i vadini à currenti lentu. Hè à spessu ussirvata vicinu à i spondi, ind'edda caccighjeghja i so predi.
Boyeria irene hè prisenti in Corsica.[1]
Biulugia[mudificà | edità a fonte]
A Boyeria irene hè un pridatori trimendu. Si ciba par u più d'altri insetti, tali zinzali, filangrochi più chjuchi è sbarabattuli. Caccighjeghja bulendu prestu sopra à l'acqua, po chjappendu a so preda incù i so zampi da davanti. Una volta catturata, a divora in bulu o si poni annantu à un ramu par cunsumà la.
'Ssa spezia hà una durata di vita abbastanza corta, andendu da uni pochi di sittimani à uni pochi di mesa. L'adulti emerghjini da l'acqua di branu è si ripraducini prestu. I femini facini i so ova in i pianti acquatichi, induva i larvi si sviluppani. I larvi di Boyeria irene sò acquatichi è passani a maiò parti di a so vita in acqua, nutriscendu si di picculi invirtibrati è di larvi d'altri insetti.
Tassunumia[mudificà | edità a fonte]
A Boyeria irene hè stata discritta par a prima volta da u naturalistu francesu Charles de Villers in u 1789. U so nomu scentificu attuali, Boyeria irene, hè stata datu da l'entumologu tedescu Hermann August Hagen in u 1856.
Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]
A Boyeria irene hè una spezia rilativamenti sparta è ùn hè micca cunsidarata com'è minacciata à a scala mundiali. Eppuri, certi pupulazioni lucali poni essa affittati da a distruzzioni di u so ambienti naturali, in particulari par via di l'urbanisazioni è di l'inguinamentu di l'acqua. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i zoni umiti è di prumova pratichi di gistioni durevuli pà assicurà a sopravvivenza di 'ssa spezia affascinanti.
Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]
- Berquier C. & Andrei-Ruiz M.-C., Lista Rossa regiunale di e Filangrocche di Corsica, Uffiziu di l'Ambiente di a Corsica, 2017.
Noti[mudificà | edità a fonte]
- ↑ Berquier & Andrei-Ruiz (2017).
Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]
- Boyeria irene annantu à Wikimedia Commons.