Boyeria irene

À prupositu di Wikipedia
Boyeria irene
Boyeria irene
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Arthropoda
Classa Insecta
Ordini Odonata
Famiglia Aeshnidae
Genaru Boyeria
Nomu binuminali
Boyeria irene
(Fonscolombe, 1838)

Boyeria irene hè una spezia di filangroca chì faci parti di a famiglia di l'Aeshnidae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

A Boyeria irene hè una spezia d'insettu appartinendu à l'ordini di l'odunati è à a famiglia di l'Aeshnidae. Hè una grandi filangroca chì si distingui da a so taglia impunenti è u so corpu ribustu. I masci misurani di media trà 7 è 8 centimi di longu, mentri ch'è i femini poni aghjunghja sinu à 9 centimi. U so corpu hè di culori brunu scuru à neru, incù tacchi giaddi annantu à i lati di l'addomi. L'ali sò trasparenti, incù una lebbia tinta giaddiccia à a basa.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

A Boyeria irene hè prisenti in parechji righjoni d'Auropa, in particulari in Francia, in Spagna, in Italia, in Alimagna è in Polonia. Omu a trova ancu in Asia, in particulari in Russia, in China è à u Giapponu. 'Ssa spezia prifirisci l'ambienti d'acqua dolci, tali i lavi, i stagni è i vadini à currenti lentu. Hè à spessu ussirvata vicinu à i spondi, ind'edda caccighjeghja i so predi.

Boyeria irene hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

A Boyeria irene hè un pridatori trimendu. Si ciba par u più d'altri insetti, tali zinzali, filangrochi più chjuchi è sbarabattuli. Caccighjeghja bulendu prestu sopra à l'acqua, po chjappendu a so preda incù i so zampi da davanti. Una volta catturata, a divora in bulu o si poni annantu à un ramu par cunsumà la.

'Ssa spezia hà una durata di vita abbastanza corta, andendu da uni pochi di sittimani à uni pochi di mesa. L'adulti emerghjini da l'acqua di branu è si ripraducini prestu. I femini facini i so ova in i pianti acquatichi, induva i larvi si sviluppani. I larvi di Boyeria irene sò acquatichi è passani a maiò parti di a so vita in acqua, nutriscendu si di picculi invirtibrati è di larvi d'altri insetti.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

A Boyeria irene hè stata discritta par a prima volta da u naturalistu francesu Charles de Villers in u 1789. U so nomu scentificu attuali, Boyeria irene, hè stata datu da l'entumologu tedescu Hermann August Hagen in u 1856.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

A Boyeria irene hè una spezia rilativamenti sparta è ùn hè micca cunsidarata com'è minacciata à a scala mundiali. Eppuri, certi pupulazioni lucali poni essa affittati da a distruzzioni di u so ambienti naturali, in particulari par via di l'urbanisazioni è di l'inguinamentu di l'acqua. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i zoni umiti è di prumova pratichi di gistioni durevuli pà assicurà a sopravvivenza di 'ssa spezia affascinanti.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Berquier C. & Andrei-Ruiz M.-C., Lista Rossa regiunale di e Filangrocche di Corsica, Uffiziu di l'Ambiente di a Corsica, 2017.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Berquier & Andrei-Ruiz (2017).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]