Arte barocca in Corsica

À prupositu di Wikipedia
A facciata di a chjesa San Ghjuvanni, in A Porta d'Ampugnani

L'arte barocca si manifesteghja in Corsica à u principiu di u XVIIu seculu sin'à a fine di u XVIIIu seculu. Hè un'arte sopr'à tuttu religiosa.

A facciata di A Nunziata, in Curbara

Nasce cù a Contrariforma, decisa da a Chjesa, per reagisce di pettu à a Riforma di u prutestantisimu, vista cum'è una minaccia. Piglia a so orìgine cù u Cunciliu di Trentu (1545-1563). L'arte barocca nasce in Italia, in Roma, è a Corsica serà influenzata di manera forte, sopr'à tuttu in l'architettura.

San Ghjuvanni in Bastia

Per affirmà a so superiorità, a Chjesa catòlica incaricheghja l'artisti di realizà opere grandiose, fatte per marcà è impressiunà. L'arte barocca utiliza u muvimentu, e forme curve.

Nàscita[mudificà | edità a fonte]

A storia di l'arte barocca hè ligata à quella di a Chjesa. À partesi di a metà di u XVIu seculu, a Chjesa catolica reagisce di pettu à l'emergenza di u prutestantisimu, vistu cum'è una minaccia. Tandu decide di mette in ballu parechje azzione per circà di fà piantà u sviluppu di a Riforma. St'azzione anu per scopu d'affirmà a duttrina catolica è à riorganizà u cleru.

Una di e misure principale hè a messa in piazza d'un ordine di frati, i ghjesuiti (o cumpagnia di Ghjesù) chì hè fundatu in u 1537 in Roma. I ghjesuiti sò incaricati d'un'azzione di missione, di rinfurzà l'influenza catolica è d'evangelizà e pupulazione.

L'altra grande misura hè a messa à ghjornu di l'organizazione di u clericu, decisa da u Cunciliu di Trentu (1545-1563) chì hà da rifurmà a Chjesa.

L'arte barocca in Corsica[mudificà | edità a fonte]

L'arte barocca nasce in Italia, in particulare in a cità di Roma. A Corsica serà tocca da l'influenza taliana vicina, cù a realizazione d'opere fatte d'artisti venuti da Ghjenuva, Milanu, Turinu o Roma[1].

Esempii di chjese barocche in Corsica[mudificà | edità a fonte]

A Porta d'Ampugnani[mudificà | edità a fonte]

San Ghjuvanni

Pedicroce[mudificà | edità a fonte]

San Petru è San Paulu

Bastia[mudificà | edità a fonte]

San Ghjuvanni

Curbara[mudificà | edità a fonte]

A Nunziata

Santu Niculaiu di Muriani[mudificà | edità a fonte]

Santu Niculaiu

Mursiglia[mudificà | edità a fonte]

San Ciprianu

Muru[mudificà | edità a fonte]

A Nunziata

Carchetu[mudificà | edità a fonte]

Sant Margherita

U Quercitellu[mudificà | edità a fonte]

Stoppia Nova: Notre-Dame du Mont Carmel

Penta di Casinca[mudificà | edità a fonte]

San Mighele


U stile "rococo"[mudificà | edità a fonte]

U stile "rococo" nasce dopu à u baroccu. Si pò vede in Corsica unicamente in l'oratoriu Santa Croce di Bastia. Di fatti, sta chjesola hè a sola di stile "rococo" in Francia.[1]

Vucabulariu[mudificà | edità a fonte]

Altare[mudificà | edità a fonte]

Barocchetto[mudificà | edità a fonte]

Fruntone[mudificà | edità a fonte]

Stuccu[mudificà | edità a fonte]

Vuluta[mudificà | edità a fonte]

Da vede dinù[mudificà | edità a fonte]

Nòtte[mudificà | edità a fonte]

  1. 1,0 1,1 José Tommasi, Art baroque, in Dictionnaire historique de la Corse, sott'à a direzzione d'Antoine-Laurent Serpentini, Albiana 2006.