Albaru

À prupositu di Wikipedia
L'albaru
Populus alba
Classificazioni scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Magnoliophyta
Classa Magnoliopsida
Ordini Salicales
Famiglia Salicaceae
Genaru Populus
Nomu binuminali
Populus alba
Linnaeus, 1753

L' Albaru (o Alberu) (Populus alba) hè un arburu chì faci partita di a famiglia di i Salicaceae. U nomu corsu albaru veni da a parola latina albus, chì significheghja: biancu. Di fatti, u fustu di l'àlbaru hè biancu. L'albaru hè dunqua un piobu biancu. Hè urighjinariu di u Mediterraniu è di l'Africa di u Nordu. Si scontra in generali vicinu à i fiumi o i vadini. Ci hè una varietà cultivata chì hè avà cumuna in America. Una stesa d'albari hè una albariccia.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

U fustu, incù i segni carattaristichi à forma di diamanti.

U fustu di l'albaru hè altu finu à 30 metri (40), incù un'ampia chjoma attundulita. Trà i numarosi spezii è variità di piobbi quista hè a più sana è lungiva, ancu s'eddu righjunghji raramenti una cintunara d'anni d'ità; eppuri esistini provi ducumintati di parechji individui in fonti storichi chì ani vissutu eccizziunalamenti più di 180 anni. A so curteccia grisgiu chjaru, simili à quidda di u piobbu, ferma par longu tempu liscia è puntighjata da picculi linticeddi subarosi à forma di rombu; invichjendu diventa più scura è sulcata lungitudinalamenti da a basa di l'arburi è prugrissivamenti diventa ruvida è mori scura.

Fogli[mudificà | edità a fonte]

I fogli, sustinuti da un picciolu longu finu à 5 centimetri, ani una forma uvali o attundulita, ma calchì volta irregularamenti lubata (4-8 centimetri). A pagina fugliari supiriori hè luccicanti, di culori verdi scuru, mentri quidda infiriori, com'è i buttaturi ghjovani, hè ricuparta da una fitta lanughjina bianchiccia, da a quali pruveni u nomu cumunu di a pianta. I casci sò longhi 4 à 15 cm.

Fiori[mudificà | edità a fonte]

L'albaru fiurisci da marzu à aprili. Com'è tutti l'altri Salicaceae, l'albaru hè una pianta dioica incù i fiori unisessuali riuniti in amenti, chì spuntani prima di i fogli. Stu tipu d'infiuriscenza à amentu hè cumunu in i spezii arburei à impullinazioni anemofila. L'amenti maschili sò cilindrichi, quiddi feminicci inveci sò corti incù fiori asciddanti annantu à una brattea pilosa. Ancu a dispersioni di i semi, cuntinuti in capsuli, hè affidata à u ventu grazia à a prisenza annantu à quiddi di filamenti pilosi chì u so insemu hè dittu pappu. U pappu essendu custituitu di finissima cellulosa pruvucheghja suventi fastidiu à l'ochji è u nasu incù spessu riazzioni allergichi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

L'albaru hè urighjinariu d'Auropa, d'Asia uccidentali è d'Africa subrana. Hè largamenti spartu in 'ssi righjoni, è omu u trova ancu in certi parti di l'America subrana. Stu arburi prifirisci i terri umiti è i loca vicini, ma pò ancu adattà si à cundizioni più asciutti. Hè à spessu cultivatu com'è arburi d'urnamentu in i parchi è i giardini.

In Corsica[mudificà | edità a fonte]

L'albaru hè prisenti in Corsica, ma hè raru.[1] Hè assuciatu à spessu incù u saliciu. L'albaru si scontra par asempiu vicinu à u stagnu di Biguglia, à u stagnu di Tanchiccia, in l'Agriati, in a furesta di U Spidali, o in Campu di l'Oru in Aiacciu.

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Populus alba hè un arburi à crescita rapita, capaci à crescia di manera vigurosa in cundizioni favurevuli. Si ripraduci par u più in via vegetativa, grazia à a prupagazioni di i so radichi chì emettini novi buttaturi. Eppuri, si pò ancu ripraducia par via di graneddi, chì sò spargugliati da u ventu. I ghjovani piantini d'albaruu ani una crescita rapita è poni aghjunghja una taglia cunsidarevuli in uni pochi di anni sultantu.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Populus alba hè u nomu scentificu accittatu pà 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciutu sottu à altri noma scentifichi tali Populus canescens è Populus argentea. 'Ssi noma sò cunsidarati com'è sinonimi di Populus alba. U genaru Populus ragruppa parechji spezii d'arburi cunnisciuti sottu à u nomu cumunu di piobbi.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

L'albaru ùn hè micca cunsidaratu com'è una spezia in priculu. Hè largamenti cultivatu è usatu in l'accunciamentu paisaghjisticu par via di a so biddezza è di a so crescita rapita. Eppuri, certi pupulazioni salvatichi poni essa minacciati par via di a distruzzioni di u so ambienti naturali. Misuri di cunsirvazioni sò dunqua nicissarii par prisirvà 'ssa spezia è mantena a so diversità genetica.

Gallaria d'imagini[mudificà | edità a fonte]

Da veda dinò[mudificà | edità a fonte]

Fonti[mudificà | edità a fonte]

'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).