Acula codibianca

À prupositu di Wikipedia
L'acula codibianca
Haliaeetus albicilla
Classificazioni scentifica
Regnu Animalia
Divisioni Chordata
Classa Aves
Ordini Falconiformes
Famiglia Accipitridae
Genaru Haliaeetus
Nomu binuminali
Haliaeetus albicilla
Linnaeus, 1753

L' Acula codibianca (Haliaeetus albicilla) hè un rapaci chì faci parti di a famiglia di l'Accipitridae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

L'acula codibianca hè un aceddu maiori è alilargu. A coda hè corta. L'impiumatura hè bruna bughja, fora di u capu è a parti suttana di u coddu chì sò più chjari. A coda hè bianca ind'è l'adultu. L'aculi codibianchi annosi t'ani a testa è u coddu bianchi. A testa hè larga è u bizzicu hè forti. I patti è u bizzicu sò giaddi. U ghjovanu hè più scuru, incù a coda è u bizzicu più bughji.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Un aculottu

L'acula codibianca stà accantu à l'acqua, in i grandi fiumi, i lava o ancu in i facciati maritimi. Stà piuttostu à u cantu di u mari, ma accadi ch'edda stessi in piaghja, o in i furesti. L'acula codibianca si scontra in Siberia (Russia), in u nordu di l'Auropa, in u nordu di a China, in u Giapponu. Ci sò i pupulazioni impurtanti in i paesi di l'exi-URSS, in Nurveghja, in Pulogna è in Alimagna (in particulari in l'exi-Alimagna di l'Estu).

In Corsica[mudificà | edità a fonte]

L'acula codibianca era prisenti in Corsica in i tempi, ma hè sparita, dipoi 1939. Ci hè pochi rinsignamenti annantu à prisenza di l'acula codibianca in Corsica, ma pari ch'edda fussi piuttostu arrighjunata in a costa uriintali, in u stagnu di Palu, o in u stagnu di Chjurlinu (Thibault 1983). Duranti u seculu XIX, l'aculi codibianchi pudiani stà dinò in Bonifaziu è versu Aiacciu. Ci hè parechji ussirvazioni chì facini pinsà ch'eddi si tramutavani di tantu in tantu in muntagna. Dopu à a sparizioni di l'acula codibianca di Corsica, ci hè statu calchì ussirvazioni, par asempiu in a bocca di Verdi in 1966, è da un piscadori in u stagnu di Chjurlinu di frivaghju 1968 (Thibault 1983). L'acula codibianca pudaria essa introdutta torra in a Riserva di Scandula. Ma ci hè quantunqua u pinseri di a prisenza di l'alpana in a riserva.


Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Un ovu d'acula codibianca

L'acula codibianca hè un pridatori uppurtunistu, cibendu si par u più di pesci ch'edda cattura piumbendu. Eppuri, u so rigimu alimintari pò dinò inchjuda mammiferi marini, aceddi acquatichi, carogni è ancu volpi. U so nidu hè una impunenti struttura custruita da u coppiu ripruduttori è riimprudata annu dopu à annu. A femina ci diponi di regula dui ova chì sbucciani à u capu di 38 ghjorna.

L'acula codibianca si nutrisci pà u più di pesci (95%). Ma accadi ch'edda chjappessi calchì aceddu o picculi mammiferi com'è u topu o ancu a volpi. Caccighjeghja sola o in coppiu.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

U nomu scentificu di l'acula codibianca hè Haliaeetus albicilla. U so nomu di genaru, Haliaeetus, hè d'urighjina niulatina è significheghja acula di mari, mentri chì u so nomu di spezia, albicilla, pruveni dinò di u niulatinu è significheghja coda bianca.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Com'è tutti i rapaci, l'acula codibianca hè prutetta da:

Ci hè una piccula crescita di l'effettivi di l'acula codibianca, incausata da a so prutizzioni. Ma a pupulazioni in Auropa hè di circa 600 coppii. I minacci pà l'acula codibianca so l'usu di u vilenu, a sparizioni di u so ambienti naturali, a caccia illegali, l'arrubecciu di l'ovi è di i piulacona.

Rifarenzi[mudificà | edità a fonte]

  • Thibault, Jean-Claude, Aceddi di Corsica - Les oiseaux de Corse, 1983, PRNC (in francesu)

Liami[mudificà | edità a fonte]

Da veda dinò[mudificà | edità a fonte]