Cappellina

À prupositu di Wikipedia
(Reindirizzamentu da Capellina)
A cappellina
Cyanistes caeruleus
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Divisione Chordata
Classa Aves
Ordine Passeriformes
Famiglia Paridae
Generu Cyanistes
Nome binuminale
Cyanistes caeruleus
Linnaeus, 1753

A Cappellina (Cyanistes caeruleus) hè un acellu chì face parte di a famiglia di i Paridae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

A cappellina hè longa circa 10,5-12 cm è pesa intornu à i 12 gr. U piumaghju hè moltu vivace, prisintendu per i dui sessi una culurazione turchina cobaltu annantu à u tupezzu, annantu à l'ale è annantu à a coda. Hè virdiccia annantu à u spinu, cù una maschera bianca in faccia, attravirsata da una linia nera à l'altezza di l'ochji, è u pettu hè giallu zolfaru. Hà un bizzicu neru, fattu à punta, è zampe corte è rubuste grisgiu-turchine. I ghjovani sò moltu più gialli ch'è l'esimplari adulti, è anu un caratteru assai ghjucarinu.

Riproduzzione[mudificà | edità a fonte]

I piuconi

U periudu di l'accuppiamentu principia di ferraghju. A cappellina nidificheghja in qualsiasi cavità di l'arburi, ceppi, muri o in i nidi artificiali. U stessu nidu hè imprudatu annu dopu à annu. Hè prutettu di manera custante durente a cova. Hè rializatu imprudendu murzu, lana, peli è piume. I piuconi sò curati da i dui parenti per 15-20 ghjorni.

Ovi[mudificà | edità a fonte]

Ove di cappellina
Cyanistes caeruleus

L'ovi (di solitu da 7 à 10) sò diposti trà aprile è maghju è cuvati per circa 15 ghjorni. L'ovi anu un chjaroppulu biancu frisgiulatu di punti scuri.

Distribuzione[mudificà | edità a fonte]

A cappellina hè diffusa da l'Europa occidentale finu à l'Asia occidentale è Asia sittentriunale. Vive per u più in i boschi cullinari, ma hè ancu un friquentadore assiduu di fruttete è orti induv'ellu hè pussibule à ammirà la in e so acrobazie trà i rami, à a ricerca di cibu.

Cantu[mudificà | edità a fonte]

U cantu hè moltu elaburatu è pò esse intesu tuttu l'annu ma si sente per u più in u periudu da ferraghju à ghjugnu. Varieghja trà un vivace teerrrr, tee, tee, tee à un churr di spiritu rimpruverante.

S'elle sò disturbate mentre sò in u nidu, e cappelline emettenu un zifulu simile à quellu di i serpi, è ponu circà di saltà in u tentativu d'intimurisce l'aggressore.

In Corsica[mudificà | edità a fonte]

A cappellina hè cumuna in Corsica. Ci so dinò altri nomi corsi per a cappellina chì facenu referenza à u fattu chì li piace di tantu in tantu à stuzzicà i bugni: a scurzicabugnu, a scurzicagna, a stuzzicagna[1] o a scherzicabugna (in u Taravu).

Citazione[mudificà | edità a fonte]

A cappellina hè u titulu d'una canzone per i zitelli creata da Cristofanu Limongi:

« In l’aria linda, a matina
Mentre chì u sole cammina
Vecu spuntà a cappellina.[2] »

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Battestini (1982).
  2. Foru in lingua corsa: Puesie per i zitelli.

Bibliugrafia[mudificà | edità a fonte]

  • Jean-Claude Thibault, L'acelli di Corsica, PNRC, 1983 (in francese)

Ligami[mudificà | edità a fonte]

Da vede dinù[mudificà | edità a fonte]