Soli

À prupositu di Wikipedia
U Soli à u tramontu

U Soli (simbulu di astronumia: ☉) hè a stedda situata à u centru di u sistemu sulariu.[1] Si tratta di una sfera guasgi parfetta di plasma caldu, scaldata à l'incandiscenza da i riazzioni di funditura nucleari in u so nucleu, chì raghja a so energia par u più sottu forma di luci visibuli, di luci ultraviuletta è d'irraghjamentu infrarossu. Hè da luntanu a più impurtanti fonti d'energia pà a vita annantu à Terra. U so diamitru hè di circa 1,39 milioni di chilomitri (864.000 migli), vali à dì 109 volti quiddu di a Terra. A so massa hè circa 330.000 volti quidda di a Terra ; raprisenta à l'incirca 99,86% di a massa tutali di u sistemu sulariu. À l'incirca trè quarti di a massa di u Soli sò custituiti d'idrugenu (~73%) ; u restu hè par u più custituitu d'eliu (~25%), incù i quantità mori più debuli d'elementi più grevi, in particulari l'ussigenu, u carboniu, u neonu è u farru.

U Soli hè una stedda di a siquenza principali di tipu G (G2V) siont'è a so classa spittrali. In sè, hè ufficiusamenti è micca da veru pricisamenti disignatu com'è una nannara giadda (a so luci hè più prossima da u biancu ch'è da u giaddu). S'hè furmata circa 4,6 miliardi hà d'anni fà, à parta da l'affundamentu gravitaziunali di a materia in un righjonu di un grandi nivulu muleculari. A maiò parti di 'ssa materia s'hè cuncolta à u centru, mentri ch'è u restu s'hè sciacciatu in un discu urbitali chì hè divintatu u sistemu sulariu. A massa cintrali hè divintata cusì calda è cusì densa ch'edda hà finitu par adiscà una funditura nucleari in u so cori. Si pensa ch'è guasgi tutti i steddi si formani par via di 'ssu prucessu.

U nucleu di u Soli trasforma circa 600 milioni di tonni d'idrugenu in eliu à ogni siconda, ciò chì parmetti di cunverta 4 milioni di tonni di materia in energia à ogni siconda. 'Ssa energia, chì pò metta trà 10.000 è 170.000 anni à scappà da u nucleu, hè a surghjenti di a luci è di u calori di u Soli. Quandu a funditura di l'idrugenu in u so nucleu avarà diminuitu à u puntu ch'è u Soli ùn sarà più in equilibriu idrustaticu, u so nucleu subisciarà una crescita marcata di a so dinsità è di a so tampiratura mentri ch'è i so strati esterni si dilatarani, trasfurmendu finalmenti u Soli in una giganti rossa. Si calculeghja ch'è u Soli divintarà abbastanza maiori par inghjotta l'orbiti attuali di Mercuriu è di Venera, è renda a Terra inabitevuli - ma micca prima di circa cinqui miliardi d'anni. Dopu quissa, si sbarazzarà di i so strati esterni par divintà un tipu di stedda densa è rifritanti, chjamata nannara bianca, è ùn pruduciarà più energia par via di funditura, ma cuntinuarà à lucia è à sgaghjà a calura da a so funditura pricidenti.

L'effettu trimenti di u Soli annantu à a Terra hè ricunnisciutu dapoi a preistoria. In certi culturi, u Soli era cunsidaratu com'è una divinità. A rutazioni sinodica di a Terra è a so orbita di tondu à u Soli sò à a basa di i calindarii sularii, chì unu hè u calindariu grigurianu, u calindariu cumunu apradatu oghji.

Carattaristichi generali[mudificà | edità a fonte]

U Soli hè una stedda di a siquenza principali di tipu G chì custituisci circa 99,86% di a massa di u sistemu sulariu. U Soli hà una magnitudina assuluta di 4,83, stimata essa più lampanti ch'è circa 85% di i steddi di a Via lattea, chì a maiò parti sò nannari rossi. U Soli hè una stedda di pupulazioni I, o riccu di elementi grevi. A furmazioni di u Soli hà pussutu essa scruchjata da l'ondi d'intoppu di una o parechji supernovae prossimi, com'edda a sughjirisci a grandi abbundanza d'elementi grevi in u sistemu sulariu, tali l'oru è l'uraniu, riguardu à l'abbundanza di 'ssi elementi in i steddi ditti di pupulazioni II, povari in elementi grevi. L'elementi grevi pudariani assà verusimilamenti essa stati prudutti da i riazzioni nucleari endutermichi in cori di una supernova, o par trasmutamentu par assurbimentu di neutroni in senu à una stedda massiccia di siconda generazioni.

U Soli hè da luntanu l'ughjettu u più lampanti in u celi di a Terra, incù una magnitudina apparenti di -26,74. Hè à l'incirca 13 miliardi di volti più lampanti ch'è a stedda a più lampanti siguenti, Sirius, chì hà una magnitudina apparenti di -1,46. Un'unità astrunomica (à l'incirca 150000 000 km ; 93.000.000 migli) hè difinita com'è a distanza media trà u centru di u Soli è u centru di a Terra, bench'è a distanza varieghji quandu a Terra si culloca da u perieliu di ghjinnaghju à l'afeliu di lugliu. I distanzi poni varià trà 147098 074 km (perieliu) è 152097 701 km (afeliu), è i valori estremi poni andà da 147.083.346 km à 152.112.126 km. À a so distanza media, a luci viaghja da l'orizonti di u Soli à l'orizonti di a Terra in circa 8 minuti è 19 sicondi, mentri ch'è a luci pruvinendu da i punti i più prossimi di u Soli è di a Terra pigli circa dui sicondi di menu. L'energia di 'ssa luci sularia parmetti di intrattena a guasgi tutalità di a vita annantu à Terra par via di fotuosintesa, è ditermineghja u clima è a meteo di a Terra.

U Soli ùn hà micca limita difinita, ma a so dinsità diminuisci espuninzialamenti incù a crescita di l'altezza sopra à a futusfera. Pà i bisogni di a misura, u raghju di u Soli hè cunsidaratu com'è essendu a distanza trà u so centru è u bordu di a futusfera, a suparficia visibuli apparenti di u Soli. Siont'è 'ssa misura, u Soli hè una sfera guasgi parfetta chì a so inciaccatura hè stimata à 9 miliunesimi, ciò chì significheghja ch'è u so diamitru pulariu ùn hè diffarenti da u so diamitru equaturiali ch'è di 10 chilomitri. L'effettu di marea di i pianeti hè debuli è ùn affitteghja micca di modu significativu a forma di u Soli. U Soli voglii più prestu à u so equatori ch'è à i so poli. 'Ssa rutazioni diffarinziali hè caghjunata da u muvimentu cunvittivu duvutu à u trasportu di calura è da a forza di Coriolis divuta à a rutazioni di u Soli. In un quatru di rifirimentu difinitu di i steddi, u periudu di rutazioni hè di circa 25,6 ghjorna à l'equatori è di 33,5 ghjorna à i poli. Vistu da a Terra in orbita di tondu à u Soli, u periudu di rutazioni apparenti di u Soli à u so equatori hè à l'incirca di 28 ghjorna. Vistu da un puntu d'ussirvazioni sopra à u so polu nordu, u Soli ghjira in u sensu antiurariu intornu à u so assu di rutazioni.


Luci di u soli[mudificà | edità a fonte]

U Soli, vistu da a suparficia di a Terra

A custanta sularia hè a quantità d'energia ch'è u Soli diponi par unità di suparficia dirittamenti esposta à a luci sularia. A custanti sularia hè uguali à circa 1368 W/m2 (watts par metru quatratu) à una distanza di un'unità astrunomica (UA) di u Soli (veni à dì annantu à o vicinu à a Terra). A luci sularia à a suparficia di a Terra hè mitigata da l'atmusfera terrania, di modu chì una putenza minima ghjungni à a suparficia (più prossimu da 1.000 W/m2) par tempu chjaru quandu u Soli hè vicinu à u zenitu. A luci di u soli in cima à l'atmusfera terrania hè cumposta (in energia tutali) di circa 50% di luci infrarossa, 40% di luci visibuli è 10% di luci ultraviuletta. L'atmusfera in particulari filtra più di 70% di l'ultraviulettu sulariu, soprattuttu à i lunghezzi d'onda i più corti. L'irraghjamentu ultraviulettu sulariu iunizeghja l'alta atmusfera terrania diurna, criendu l'iunusfera elettricamenti cunduttrici.

U Soli emetti a luci in tuttu u spettru visibuli, u so culori hè dunqua biancu, incù un indiziu di spaziu culori CIE vicinu à (0,3, 0,3), quandu eddu hè vistu di u spaziu o quandu u Soli hè altu in u celi. A radianza sularia par lunghezza d'onda aghjunghji u so massimu in a parti verdi di u spettru quandu edda hè vista da u spaziu. Quandu u Soli hè bassu in u celi, a diffusioni atmusferica rendi u Soli giaddu, rossu, arancinu o magenta. Malgradu u so biancori tipicu, a maiò parti di la ghjenti si raprisentani mintalamenti u Soli com'è essendu giaddu ; i raghjoni di 'ssu finominu facini l'ughjettu di un dibattimentu. U Soli hè una stedda di tipu G2V, G2 indichendu a so tampiratura di suparficia di à l'incirca 5778 K (5505°C, 9941°F), è V chì hè, com'è a maiò parti di i steddi, una stedda di a siquenza principali. A luminanza media di u Soli hè di à l'incirca 1,88 giga candela à u metru quatratu, ma vista à traversu l'atmusfera terrania, hè abbassata à circa 1,44 Gcd m2. Eppuri, a luminanza ùn hè micca custanti à traversu u discu di u Soli, datu l'uscuramentu di i lembi.

Cumpusizioni[mudificà | edità a fonte]

Nurmalamenti, u Soli ùn pruduci micca raghji gamma, ma un'eruzioni accaduta u 15 di ghjugnu 1991 hà pruvucatu 'ssa ussirvazioni di raghji gamma da u strumentu COMPTEL di l'ussirvatoriu Compton Gamma Ray. I neutroni di u Soli sò intruti in inticciu incù u mezu intrastiddari pà pruducia i raghji gamma.

Eruzioni sularia di 1973 tali ch'è arrighjistrata da Skylab

U Soli hè par u più cumpostu di l'elementi chimichi idrugenu è eliu. À quista ebbica di a vita di u Soli, raprisentani rispittivamenti 74,9% è 23,8% di a massa di u Soli in a futusfera. Tutti l'elementi più grevi, chjamati metalli in astrunumia, raprisentani menu di 2% di a massa, l'ussigenu (circa 1% di a massa di u Soli), u carboniu (0,3%), u neonu (0,2%) è u farru (0,2%) essendu i più abundanti.

Animazioni in falsi culori di u Soli

A cumpusizioni chimica uriginali di u Soli hè stata riditata da u mezu intarstiddari à parta da u quali eddu s'hè furmatu. À l'urighjini, avaria cuntinutu à l'incirca 71,1% d'idrugenu, 27,4% d'eliu è 1,5% d'elementi più grevi. L'idrugenu è a maiò parti di l'eliu di u Soli sariani statu prudutti da a nucleusintesa di u Big Bang mentri i primi 20 minuti di l'universu, è l'elementi più grevi sariani stati prudutti da i generazioni di steddi antiriori à a furmazioni di u Soli, è si sariani sparti in u mezu intarstiddari in cori di l'ultimi tappi di a vita stiddari è da l'avvinimenti tali i supernovae.

Dapoi a furmazioni di u Soli, u principali prucidimentu di funditura hà cunsistutu à trasfurmà l'idrugenu in eliu. In cori di i 4,6 miliardi d'anni passati, a quantità d'eliu è a so lucalisazioni in u Soli ani prugrissivamenti cambiatu. In u nucleu, a prupurzioni d'eliu hè crisciuta di circa 24% à circa 60% in raghjoni di a funditura, è una parti di l'eliu è di l'elementi grevi s'hè cullucata da a futusfera versu u centru di u Soli par causa di a gravità. I prupurzioni di metalli (elementi più grevi) sò invariati. U calori hè trasfiritu versu u stiriori di u nucleu di u Soli par irraghjamentu piuttostu ch'è par cunvizzioni (veda zona radiativa quì sottu), di versu è di manera chì i prudutti di a funditura ùn sò micca pisati versu u stiriori da u calori ; fermani in u nucleu è, prugrissivamenti, un nucleu internu d'eliu hà principiatu à furmà si chì ùn pò micca essa fusu parchì attualmenti u nucleu di u Soli ùn hè micca abbastanza caldu o densu pà fonda l'eliu. In a futusfera attuali, a frazzioni d'eliu hè ridutta, è a mitallicità ùn raprisenta ch'è 84% di ciò ch'edda era in a fasa protustiddari (innanzi à u principiu di a funditura nucleari in u nucleu). In u futuru, l'eliu cuntinuarà à accumulà si in u nucleu, è in à l'incirca 5 miliardi d'anni, 'ssu accumulu graduali farà ch'è u Soli isciarà da a siquenza principali è divintarà una giganti rossa.

A cumpusizioni chimica di a futusfera hè di regula cunsidarata com'è riprisintativa di a cumpusizioni di u sistemu sulariu primurdiali. L'abbundanzi di l'elementi grevi sularii discritti quì sopra sò di solitu misurati à tempu par spittruscupia di a futusfera di u Soli è da a misura di l'abbundanzi in i meteuriti chì ùn sò mai stati scaldati à i tampiraturi di funditura. Si pensa ch'è 'ssi meteuriti cunservani a cumpusizioni di u Soli protustiddari è ùn sò dunqua micca affittati da a sidimintazioni di l'elementi grevi. I dui metudi cuncordani di solitu bè.

Elementi di u gruppu di u farru in modu singulari iunizati[mudificà | edità a fonte]

In u 1970, numarosi ricerchi si sò cuncintrati annantu à l'abbundanza di l'elementi di u gruppu di u farru in u Soli. Bench'è impurtanti ricerchi fussini stati fatti, insin'à 1978, era difficiuli di ditarminà l'abbundanza di certi elementi di u gruppu di u farru (par indittu, u cubaltu è u manganesi) par spittrugrafia, par causa di i so strutturi iperfini.

U prima insemu largamenti cumplettu di forzi d'uscillatori di l'elementi di u gruppu di u farru in modu singulari iunizati hè statu missu à dispusizioni in l'anni 1960, è hè statu migliuratu più dopu. In u 1978, l'abbundanzi di l'elementi in modu singulari iunizati di u gruppu di u farru sò stati dirivati.

Cumpusizioni isutopica[mudificà | edità a fonte]

Diversi autori ani cunsidaratu l'esistenza di un gradienti in i cumpusizioni isutopichi di i gasi nobili sularii è planitarii, par asempiu i currilazioni trà i cumpusizioni isutopichi di u neonu è di u xenonu in u Soli è annantu à i pianeti.

Innanzi à 1983, si pinsava ch'è u Soli intreiu avia listessa cumpusizioni ch'è l'atmusfera sularia. In u 1983, s'hè pratesu ch'eddu era u frazziunamentu in u Soli eddu stessu chì era à l'urighjini di a rilazioni di cumpusizioni isutopica trà i gasi rari planitarii è quiddi prisenti in u ventu sulariu.

Struttura è funditura[mudificà | edità a fonte]

A struttura di u Soli[mudificà | edità a fonte]

A struttura di u Soli cunteni i siguenti strati:

  • U nucleu - i 20-25% i più interni di u raghju di u Soli, induva a tampiratura è a prissioni sò bastevuli da chì a funditura nucleari si pruduci. L'idrugenu fondi in eliu (chì ùn pò essa eddu stessu fusu à stu puntu di a vita di u Soli). U prucessu di funditura libareghja l'energia, è u nucleu s'arricchisci prugrissivamenti in eliu.
  • Zona radiativa - A cunvizzioni ùn pò pruducia si ch'è mori più vicinu di a suparficia di u Soli. Par via di cunsiquenza, trà circa 20-25% di u raghju è 70% di u raghju, esisti una "zona radiativa" in a quali u trasfirimentu d'energia si faci par via d'irraghjamentu (futoni) piuttostu ch'è par cunvizzioni.
  • Tacoclina - Righjonu limita trà i zoni radiativa è cunvittiva.
  • Zona cunvittiva - Trà à l'incirca 70% di u raghju di u Soli è un micca prossimu da a suparficia visibuli, u Soli hè abbastanza fretu è diffusu da chì a cunvizzioni si pruduci è diventi u principali mezu di trasfirimentu di calura versu u stiriori, com'è i cedduli mitiurulogichi chì si formani in l'atmusfera terrania.

Com'è u Soli hè un ughjettu gasosu, ùn hà micca suparficia chjaramenti difinita ; i so parti visibuli sò di solitu divisi in una " futusfera " è una "atmusfera" :

  • Futusfera - a parti a più fonda di u Soli ch'è no pudemu ussirvà dirittamenti incù a luci visibuli.
  • Atmusfera - un " alonu " gasosu circundendu u Soli, cumprindendu a crumusfera, u righjonu di transizioni sularia, a curona è l'eliusfera. Si poni veda li quandu a parti principali di u Soli hè piattata, par asempiu à u mumentu di un'ecclissa sularia.

Attività magnetica[mudificà | edità a fonte]

Campu magneticu[mudificà | edità a fonte]

In 'ss'imaghjina in falsi culori ultraviuletti, u Soli mostra un'eruzioni sularia di classa C3 (zona bianca insù à manca), un tsunami sulariu (struttura à forma di cavaddata, insù à mani dritta) è multiplici filamenti di plasma sicondu un campu magneticu, alzendu si da a suparficia stiddari.

U Soli pussedi un campu magneticu chì varieghja à a so suparficia. U so campu pulariu hè da 1 à 2 gauss (0,0001-0,0002 T), quandu inveci u campu hè tipicamenti di 3000 gauss (0, 3 T) in i carattaristichi di u Soli chjamati tacchi sularii è da 10 à 100 gauss (0,001-0,01 T) in i pruminenzi sularii. U campu magneticu varieghja in u tempu è u spaziu. U ciclu sulariu guasgi piriodicu di 11 anni hè a variazioni a più impurtanti in cori di a quali u numaru è a taglia di i tacchi sularii crescini è diminuiscini.

I tacchi sularii sò visibuli com'è tacchi bughji annantu à a futusfera di u Soli è currispondini à i cuncintramenti di campu magneticu induva u trasportu cunvittivu di u calori hè inibitu da l'internu di u Soli versu a suparficia. Di cunsiquenza, i tacchi sularii sò appena più freti ch'è a futusfera circunvicina è parini dunqua bughji. À u mumentu di un minimu sulariu tipicu, pochi tacchi sularii sò visibuli, è calchì volta nisciuna ùn l'hè. Quiddi chì appariscini si trovani à i latitudini sularii elevati. À misura ch'è u ciclu sulariu prugressa versu u so massimu, i tacchi sularii tendini à furmà si più vicinu di l'equatori sulariu, un finominu cunnisciutu sottu u nomu di leghji di Spörer. I più tacchi grandi sularii poni aghjunghja i dicini di migliaii di chilomitri di diamitru.

Un ciclu di tacchi sularii di 11 anni hè a mità di un ciclu di dynamo di Babcock-Leighton di 22 anni, chì currispondi à un scambiu uscillatoriu d'energia trà i campi magnetichi sularii turuidali è puluidali. À u massimu di u ciclu sulariu, u campu magneticu dipolaire puluidali esternu hè prossimu da sonu intensità minima di ciclu dinamo, ma un campu quadrupolaire turuidali internu, inghjiniratu da a rutazioni diffarinziali in a tacoclina, hè prossimu da sonu intensità massima. À stu puntu di u ciclu dinamu, a ricuddata d'acqua in a zona cunvittiva forza a spuntera di u campu magneticu turuidali à traversu a futusfera, ciò chì dà nascita à i paghji di tacchi sularii, à l'ingrossu alliniati livanti-punenti è chì i so impronti ani i pularità magnetichi upposti. A pularità magnetica di i paghji di tacchi sularii alterna à ogni ciclu sulariu, un finominu cunnisciutu sottu u nomu di ciclu di Hale.

Mentri a fasa di diclinu di u ciclu sulariu, l'energia si culloca u campu magneticu turuidali internu versu u campu puluidali esternu, è i tacchi sularii diminuiscini in numaru è in taglia. À u minimu di u ciclu sulariu, u campu turuidali hè, di cunsiquenza, à a so forza minima, i tacchi sularii sò rilativamenti schersi, è u campu puluidali hè à a so forza massima. À u principiu di u ciclu siguenti di 11 anni di i tacchi sularii, a rutazioni diffarinziali culloca di novu l'energia magnetica di u campu puluidali versu u campu turuidali, ma incù una pularità upposta à quidda di u ciclu pricidenti. U prucidimentu si parsuviteghja di cuntinuu è, in un scenariu simplificatu è idializatu, ogni ciclu di tacchi sularii di 11 anni currispondi à un cambiamentu di a pularità glubali di u campu magneticu à grandi scala di u Soli.

U campu magneticu sulariu si stendi bè aldilà di u Soli eddu stessu. U plasma di u ventu sulariu, cunduttori d'elittricità, trasporta u campu magneticu di u Soli in u spaziu, furmendu ciò ch'è a parsona chjama u campu magneticu intarplanitariu. In un'apprussimazioni cunnisciuta sottu u nomu di magnetuidrudinamica ideali, i particuli di u plasma ùn si cullocani ch'è longu à i linii di u campu magneticu. Par via di cunsiquenza, u ventu sulariu sculendu si versu u stiriori stinza u campu magneticu intarplanitariu versu u stiriori, furzendu lu à aduttà una struttura à l'ingrossu radiali. Pà un campu magneticu sulariu dipulari simpliciu, incù i pularità emisferichi upposti da una parti è da l'altra di l'equatori magneticu sulariu, una fina tuvaglia di currenti si forma in u ventu sulariu. À grandi distanza, a rutazioni di u Soli torci u campu magneticu dipulari è a striscia di currenti currispundenti in una struttura in spirala d'Archimedi chjamata spirala di Parker. U campu magneticu intarplanitariu hè mori più forti ch'è u cumpunenti dipulari di u campu magneticu sulariu. U campu magneticu dipulari di u Soli di 50-400 μ T (à a futusfera) si riduci incù l'inversa di u cubu di a distanza, ciò chì cunduci à un campu magneticu privistu di 0,1 nT à a distanza di a Terra. Eppuri, siont'è l'ussirvazioni di l'attrazzi spaziali, u campu intarplanitariu à a lucalisazioni di a Terra hè à l'incirca di 5 nT, veni à dì una cintunara di volti più altu. 'Ssa diffarenza hè divuta à i campi magnetichi inghjinirati da i currenti elettrichi in u plasma circundendu u Soli.

Variazioni di l'attività[mudificà | edità a fonte]

U campu magneticu di u Soli caghjuneghja numarosi effetti chì sò cullittivamenti chjamati attività sularia. L'eruzioni sularii è l'espulsioni di massa curunali tendini à pruducia si à u mumentu di i gruppi di tacchi sularii. I currenti di ventu sulariu à grandi vilucità è à evuluzioni lenta sò emissi da i tafona curunali à a suparficia di a futusfera. L'espulsioni di massa curunali è i currenti di ventu sulariu à grandi vilucità trasportani u plasma è u campu magneticu intarplanitariu versu u stiriori di u sistemu sulariu. L'effetti di l'attività sularia annantu à a Terra cumprendini l'aurori à i latitudini mudarati à elevati è a pirturbazioni di i cumunicazioni radiu è di l'energia elettrica. Si pensa ch'è l'attività sularia hà ghjucatu un rollu impurtanti in a furmazioni è l'evuluzioni di u sistemu sulariu.

Incù a mudulazioni di u ciclu sulariu di u numaru di tacchi sularii veni una mudulazioni currispundenti di i cundizioni mitiurulogichi spaziali, cumpresi quiddi chì circondani a Terra induva i sistemi tecnulogichi poni essa affittati.

Di dicembri 2019, un nuveddu tipu di splusioni magnetica sularia hè statu ussirvatu, cunnisciutu sottu u nomu di ricunnissioni magnetica furzata. Capunanzi, in un prucessu chjamatu ricunnissioni magnetica spuntania, hè statu ussirvatu ch'è i linii di campu magneticu sulariu diverghjini di manera splusiva, po cunfluiscini di novu à l'istanti. A ricunnissioni magnetica furzata hè simili, ma hè scruchjata da una splusioni in a curona.

Cambiamentu à longu andà[mudificà | edità a fonte]

Certi scentifichi pensani ch'è u cambiamentu sicularu à longu andà di u numaru di tacchi sularii hè currilatu incù u cambiamentu à longu andà di l'irradianza sularia, chì, à u so tornu, pudaria influinzà u clima di a Terra à longu andà. Par isempiu, à u 17imu seculu, u ciclu sulariu simbrava essa si cumplittamenti arristatu mentri parechji dicennii ; pochi tacchi sularii sò stati ussirvati mentri un periudu cunnisciutu sottu u nomu di minimu di Maunder. 'Ssu periudu hà cuinciduta incù l'ebbica di a piccula ità ghjaciaria, quandu l'Auropa hà cunnisciutu tampiraturi eccizziunalamenti freti.

Una tiuria ricenti pratendi ch'eddu esisti l'instabulità magnetichi in u nucleu di u Soli chì pruvucheghjani i fluttuazioni incù i periudi di 41000 o 100000 anni. Quiddi pudariani furniscia una migliori spiigazioni di i periudi ghjaciarii ch'è i cicli di Milankovitch.

Muvimentu è lucalisazioni[mudificà | edità a fonte]

Muvimentu in u sistemu sulariu[mudificà | edità a fonte]

U Soli hè cullucatu da l'attrazzioni gravitaziunali di i pianeti. Si pò cunsidarà ch'è u baricentru di u sistemu sulariu hè immobili (o ch'è eddu si culloca in un muvimentu rigulari di tondu à a galassia). U centru di u Soli si trova sempri à menu di 2,2 raghji sularii di u baricentru. 'Ssu muvimentu di u Soli hè par u più duvutu à Ghjovi, Saturnu, Uranu è Nettuniu. Mentri certi periudi di parechji dicennii, u muvimentu hè piuttostu rigulari, furmendu un mutivu in trifogliulu, quandu trà 'ssi periudi, inveci apparisci più caoticu. Dopu à 179 anni (novi volti u periudu sinodicu di Ghjovi è Saturnu), u mutivu si ripeti più o menu, ma incù una rutazioni di à l'incirca 24°. L'orbiti di i pianeti interni, cumpresu a Terra, sò cullucati di modu simili da listessi forzi gravitaziunali, di versu è di manera chì u muvimentu di u Soli hà pocu effettu annantu à i pusizioni rilativi di a Terra è di u Soli o annantu à l'irradiazioni sularia annantu à a Terra sicondu u tempu.

Prublemi tiurichi[mudificà | edità a fonte]

Carta di u Soli cumpletta da l'attrazzi spaziali STEREO è SDO

Prublema di u scaldamentu curunali[mudificà | edità a fonte]

A tampiratura di a futusfera hè apprussimativamenti 6.000 K, mentri ch'è a tampiratura di a curona aghjunghji 1000000-2000000 K. A tampiratura alta di a curona mostra ch'edda hè scaldata da altra cosa ch'è a cunduzioni diretta di calura di a futusfera. Si pensa ch'è l'energia nicissaria par scaldà a curona hè furnita da u muvimentu turbulenti in a zona di cunvizzioni situata sottu à a futusfera, è dui miccanisimi principali sò stati pruposti par spiigà u scaldamentu curunali. U prima hè u scaldamentu da l'ondi, in u quali l'ondi sunori, gravitaziunali o magnetuidrudinamichi sò prudutti da a turbulenza in a zona di cunvizzioni. 'Ssi ondi si cullocani à capu insù è svaniscini in a curona, dipunendu a so energia in a materia ambienti sottu forma di calori. L'altra hè u scaldamentu magneticu, in u quali l'energia magnetica hè cuntinuamenti accumulata da u muvimentu fotusfericu è libarata da a ricunnissioni magnetica sottu à a forma di grandi eruzioni sularii è di una miriadi d'avvinimenti simili ma più chjuchi, i nanuaccenditi.

Attualmenti, a parsona ùn sà micca s'è l'ondi custituiscini un miccanisimu di scaldamentu efficaci. S'hè custattatu ch'è tutti l'ondi, cacciatu ni l'ondi d'Alfvén, si sdrughjini o subiscini una rifrazzioni prima di aghjunghja a curona. I ricerchi attuali si sò dunqua uriintati versu i miccanisimi di scaldamentu di l'eruzioni.

U prublema di u ghjovanu soli debuli[mudificà | edità a fonte]

I mudeddi tiorichi di u sviluppu di u Soli sughjiriscini ch'è 3,8 à 2,5 miliardi d'anni fà, à l'ebbica di l'Archeanu, u Soli ùn era ch'è circa 75% più lampanti ch'è oghji. Una stedda tantu debuli ùn saria micca statu in gradu di mantena l'acqua liquita à a suparficia di a Terra, è a vita ùn avaria dunqua micca pussutu sviluppà si. Eppuri, l'archivii giulogichi mosciani ch'è a Terra hè firmata à una tampiratura abbastanza custanti tuttu à longu à a so storia è ch'è a ghjovana Terra era un pocu di più calda ch'è oghji. Una tiuria frà i scentifichi hè ch'è l'atmusfera di a ghjovana Terra cuntinia i quantità mori più impurtanti di gasu à effettu di serra (tali u diussidu di carboniu, u metanu) ch'è quiddi prisenti oghji, chì ani intrappulatu abbastanza calura par cumpinsà a quantità più chjuca d'energia sularia chì l'aghjunghjia.

Eppuri, l'asamina di i sedimenti archeani pari incumpatibuli incù l'iputesa di forti cuncintramenti di gasu à effettu di serra. Inveci di quissa, a gamma di tampiraturi mudarati pò spiigà si da un albedu di suparficia più debuli, duvutu à a diminuzioni di a superficia cuntinintali è à l'assenza di nuclei di cundinsazioni di i nivuli d'urighjina biulogica. Quissa avaria cunduttu à un'assurbimentu accrisciuta di l'energia sularia, cumpinsendu cusì a calata di a pruduzzioni sularia.

Citazioni[mudificà | edità a fonte]

U soli hè citatu à spessu in a litteratura è a cultura corsa. Par esempiu, in i pruverbii:

  • A casa ind'eddu un ghjugni u soli, ci ghjugni u duttori.
  • Quandu ellu piovi è faci lu soli, tandu la vulpi faci l'amori.
  • Quandu u soli tramonta, u pultronu s'appronta.
  • Russura à a marina, soli caldu a matina.
  • S'è i guai si mittiani à u soli, ognunu si ripigliaria i soi.
  • U soli marzulinu Di i donni fà strascinu.
  • U soli sorti par tutti.
  • Ùn ci hè sàbatu senza soli comu donna senza amori.
  • Zoza di mala furtuna chì d'inguernu ùn vidi soli è d'istati ùn vidi luna.
  • Calasima, Calasima induve u sole s'alza in prima, duve u sole si cala dopu e Calasima hè sempre à u locu.
  • Chì veghja à a luna dorme à u sole.
  • U sole, ind'ellu un luce un scalda.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in inglesu.

Da veda dinò[mudificà | edità a fonte]