Xanthium spinosum

À prupositu di Wikipedia
Xanthium spinosum
Xanthium spinosum
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Asterales
Famiglia Asteraceae
Generu Xanthium
Nome binuminale
Xanthium spinosum
Carl Linnaeus, 1753

Xanthium spinosum hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di l'Asteraceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Xanthium spinosum hè una pianta erbacea annuale appartinendu à a famiglia di l'Asteraceae. Si caratterizeghja da u so picciolu rittu, ramificatu è cupertu à peli rozi. E so casce sò alterne, ovale è dentate, incù spine zimbrunute annantu à i bordi. I fiori di Xanthium spinosum sò chjuchi, verdicci è ragruppati in capulini. I frutti sò achenii muniti di zimbroni à uncinu, ciò chì li permette d'appiccà si à l'animali o à i vistiti per sperguglià si.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Xanthium spinosum hè originaria di e rigione mediterranie, ma s'hè largamente sparta in altre rigione di u mondu, in particulare in America suprana, in Asia è in Africa suprana. Priferisce e terre asciutti è rinosi, è pò esse truvata in e zone custiere, e pratuline, i terreni abbandunati è i bordi di stradone.

Xanthium spinosum hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Xanthium spinosum hè una pianta annuale chì si riproduce per via di granelli. Fiurisce da lugliu à sittembre, pruducendu capulini di fiori chì attiranu l'insetti inamacatori tali l'ape è e farfalle. L'achenii, à quandu maturi, si staccanu faciule è sò spergugliati da u ventu o appicchendu si à l'animali o à i vistiti.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Xanthium spinosum hè u nome scentificu accittatu di 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altri nomi, tali Xanthium strumarium var. spinosum o Xanthium italicum. 'Ssi sinonimi sò usati da certi botanisti per designà variazione regiunale o sottuspezie di Xanthium spinosum.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Xanthium spinosum hè cunsiderata cum'è una spezia invadente in certe rigione induv'ella hè stata introdutta. A so crescita rapida è a so capacità à produce numerosi granelli li permettenu di culunizà prestu nuvelli ambienti, ciò chì pò caghjunà a supprissione d'altre spezie indigene. In 'sse rigione, misure di cuntrollu sò à spessu messe in piazza per limità a so prupagazione è prisirvà a biodiversità lucale.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]